Proiectul legii bugetului de stat pe 2023 nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului de Tranziție Energetică, la care producătorii și traderii de energie electrică (și în curând și petroliștii offshore din Marea Neagră) plătesc supraimpozit (denumit ″contribuție″) și din care sunt decontate de către stat costurile suportate de furnizorii de energie și gaze cu plafonarea prețurilor la consumatorii finali, adică diferența dintre costurile de achiziție din piețe și prețurile finale plafonate.
Pe scurt, Fondul de Tranziție Energetică nu este de găsit niciunde în proiectul de buget.
Tot ceea ce dezvăluie draftul de act normativ este execuția preliminară pe 2022 a acestor cheltuieli, care constă în credite bugetare de 5,17 miliarde lei pentru consumul clienților noncasnici (cu credite de angajament de 7,07 miliarde lei) și de 3,21 miliarde lei pentru consumul populației – în total credite bugetare de circa 8,4 miliarde lei.
Pe 25 noiembrie, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) transmitea că suma totală și transmisă spre decontare instituțiilor guvernamentale a depășit 6,7 miliarde lei.
Mai aflăm, de asemenea, cât a încasat statul anul acesta din supraimpozitarea producătorilor de energie impusă prin prima schema de sprijin pentru consumatori, cea care s-a aplicat până la 31 martie 2022: 3,2 miliarde lei. În baza respectivei scheme, venitul suplimentar realizat de producătorii de energie electrică rezultat din diferența dintre prețul mediu lunar de vânzare și prețul de 450 lei/MWh a fost impozitat cu 80%. Nicio informație însă despre încasările din supraimpozitare de la 1 aprilie încoace și nici despre estimările pentru la anul.
Din supraimpozitarea producătorilor de gaze, bani care însă nu merg în Fondul de Tranziție Energetică pentru decontarea plafonărilor, la bugetul de stat s-au încasat anul acesta, ca urmare a scumpirilor galopante, nu mai puțin de 9,24 miliarde lei, față de doar 1,59 miliarde lei în 2021. Estimarea pentru 2023 prevede o reducere de încasări cu circa 21%, la 7,31 miliarde lei.
″Deficitul cash stabilit pentru anul 2022 este de 5,74% din PIB. Atenția trebuie direcționată pentru ca deficitul bugetar să nu depășească această țintă, pe fondul unei creșteri economice mai reduse, inclusiv în contextul războiului din Ucraina, dar și a implicațiilor măsurilor de extindere a schemei de plafonare a prețurilor la energie până în martie 2023, prin Ordonanța de Urgență nr. 27 din 18 martie 2022″, se menționează în Raportul privind situația macroeconomică pe care este fundamentat proiectul de buget, care nu pare să țină cont de faptul că, între timp, plafonarea a fost prelungită până la 31 martie 2025.
Legislația Fondului de Tranziție Energetică acordă Guvernului multă putere discreționară în gestionarea acestuia.
″(4) Contribuția la Fondul de Tranziție Energetică se calculează, se declară și se plătește de către vânzător lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează.
(5) Sumele reprezentând contravaloarea contribuției la Fondul de Tranziție Energetică se plătesc într-un cont distinct de disponibil în lei deschis la unitățile Trezoreriei Statului din cadrul organelor fiscale centrale competente, codificat cu codul de identificare fiscală al plătitorului.
(6) În primele 3 zile lucrătoare a fiecărei luni, sumele încasate în contul prevăzut la alin. (5) se virează de unitățile Trezoreriei Statului într-un cont distinct de disponibil în lei deschis pe numele Ministerului Finanțelor deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București, denumit «Fondul pentru Tranziție Energetică».
(7) La solicitarea Ministerului Energiei și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, se autorizează Ministerul Finanțelor să majoreze, veniturile bugetului de stat, la o poziție distinctă, precum și creditele de angajament și creditele bugetare prevăzute în bugetele acestora, în limita sumelor disponibile în soldul contului prevăzut la alin. (6), pentru plata compensărilor prevăzut de prezentul articol.
(8) Sumele cu care au fost majorate veniturile bugetului de stat conform prevederilor alin. (6) se virează de Ministerul Finanțelor din contul prevăzut la alin. (5) în conturile de venituri bugetare prevăzute la alin. (6) codificate cu codul de identitate fiscală ale Ministerului Energiei și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, după caz.
(9) Se autorizează Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale să detalieze influențele aprobate potrivit alin. (7) în buget și în anexele la acesta și să le comunice Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile lucrătoare de la majorarea bugetului.
(10) Până la data de 22 decembrie a anului bugetar, sumele rămase neutilizate determinate ca diferență între veniturile încasate potrivit alin. (7) și plățile efectuate se virează de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii și Solidarității Sociale din contul de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate în contul de disponibil prevăzut la alin. (6).
(11) Sumele rămase disponibile la finele anului în contul prevăzut la alin. (6), inclusiv sumele virate potrivit alin. (10), se utilizează în anul următor în baza mecanismului prevăzut la alin. (7).(12) Sumele aflate în conturile prevăzute la alin. (5) și (6) nu sunt purtătoare de dobândă și nu sunt supuse executării silite″, prevede OUG nr. 27/2022, cu modificările și completările ulterioare.
La recentele dezbateri din Camera Deputaților pe marginea proiectului legii de aprobare a OUG nr. 119/2022, USR a propus un amendament ce stipula că ″Ministerul Finanțelor va publica pe pagina sa de internet o actualizare lunară a sumelor colectate la bugetul de stat în «Fondul pentru Tranziție Energetică» și a plăților efectuate din acesta″. Amendamentul a căzut însă la vot.
″Ați suprataxat producția, iar acești bani se duc într-un Fond pe care nici măcar nu ați vrut să-l transparentizați. Pentru că noi, USR, am propus ca în fiecare lună să vedem și noi câți bani se duc în acel Fond. Că am mai avut fonduri în România - și fondul din privatizarea BCR, și fondul din supraaaciza pentru autostrăzi, dar românii n-au văzut niciodată banii din fondul acela, tot în găuri negre și în sinecuri s-au dus″, a declarat atunci, în plen, deputatul USR Cristina Prună.
Pe 11 noiembrie, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, fost membru în conducerea ANRE, declara că, potrivit calculelor Executivului, banii care urmează să se strângă în Fondul de Tranziție Energetică din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie vor fi suficienți pentru compensarea costurilor furnizorilor cu plafonarea prețurilor finale.
Asta în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2023, va începe să fie aplicat mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică, în baza căruia producătorii vor vinde către OPCOM tot ce mai au disponibil la preț fix reglementat de 450 lei/MWh, iar operatorul pieței va revinde la același preț către furnizorii cu clienți finali, Transelectrica și distribuitori. Totodată, va fi menținută limita maximă de preț angro de 1.300 lei/MWh la decontarea de la bugetul de stat a diferenței dintre costurile de achiziție din piață ale furnizorilor și prețurile plafonate facturate clienților finali.
″(…) mecanismul inițiat astăzi, care reglementează o parte din piața de energie în funcție de energia care este disponibilă cu livrare în anul 2023, face posibil ca să putem susține în continuare compensările de preț, așa cum ele sunt conținute în Ordonanța 119 și au fost conținute în ordonanțele anterioare. (…) toate măsurile de compensare sunt făcute prin acest mecanism și prin mecanismul care a fost gândit, Ordonanța 119, cu crearea Fondului de Tranziție Energetică, pentru a asigura înlăuntrul acestui mecanism sursele necesare pentru a putea compensa prețurile respective. Deci nu va mai fi nevoie, noi așa credem, și așa ne ies toate calculele, de alocări bugetare suplimentare (față de încasările din Fond provenite din supraimpozitare – n.r.). Că, așa cum am spus, este vorba de o echilibrare a profitului în cadrul sistemului energetic național″, a spus Neacșu.
