Guvernul a plasat în afara bugetului de stat veniturile și cheltuielile așa-numitului Fond de Tranziție Energetică, alimentat cu bani din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie și destinat finanțării compensării către furnizori a costurilor plafonării prețurilor la consumatorii finali, ceea ce este surprinzător și lipsit de transparență, arată Consiliul Fiscal în opinia sa oficială asupra proiectului legii bugetului de stat pe 2023, adoptat de Guvern.
Instituția confirmă astfel o analiză anterioară pe această temă a Profit.ro, care a remarcat că draftul de act normativ nu oferă nicio informație despre estimările Guvernului cu privire la încasările și cheltuielile de anul viitor ale Fondului.
″În ceea ce privește evoluția prognozată a veniturilor bugetare pentru anul 2023, este de notat și diminuarea ponderii în PIB cu 0,45 pp a categoriei alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (diminuare în termeni nominali față de anul 2022 cu circa 5,25 mld. lei), în principal ca urmare a faptului că, începând cu luna octombrie a.c., sumele din supraimpozitarea actorilor de pe piața energiei electrice se contabilizează în afara BGC (bugetul general consolidat – n.r.) – în Fondul de Tranziție Energetică. CF (Consiliul Fiscal – n.r.) apreciază că un asemenea fond face parte dintr-o interpretare extinsă a BGC. Totodată, CF apreciază drept surprinzătoare plasarea în afara bugetului a sumelor din supraimpozitarea actorilor de pe piața energiei electrice și pledează pentru transparență atât în ceea ce privește sumele strânse în acest fond, cât și destinațiile acestor fonduri″, afirmă Consiliul.
În document se mai spune că, în esență, revizuirea de amploare a veniturilor bugetare operată pe parcursul anului 2022 are două surse principale: revizuirea în sus a dinamicii PIB nominal pe seama inflației mai ridicate (+6%, respectiv 78,9 miliarde lei) și încasările suplimentare din suprataxarea producătorilor de energie electrică și gaze naturale (+12,8 miliarde lei, explicând astfel circa 2,9 pp din dinamica de 7% a veniturilor bugetare față de cele avute în vedere la elaborarea proiectului de buget).
La briefingul de presă de după ședința de Guvern în care a fost adoptat proiectul Legii bugetului de stat, ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu, a spus textual că, din perspectiva Guvernului, Fondul nu face parte din bugetul de stat.
″Ministere care, într-adevăr, au o reducere de buget: Ministerul Energiei, care va avea un buget de 3 miliarde de lei și Ministerul Muncii care va avea o reducere ușoară de buget, o reducere de 4 % a bugetului, rămân cu un buget de 60,9 miliarde de lei. Ambele ministere le-am pus puțin în echipă. Diminuarea, în mare parte se datorează lipsei banilor pentru compensare, în sensul nu lipsei banilor, acei bani pentru compensare care se puneau până acuma în bugetele ministerelor se găsesc în contul de disponibil, realizat pe baza fondului de contribuție (de fapt de tranziție – n.r.) energetică, modului de tranziție energetică, contribuția de solidaritate, ori acest fond nu mai face parte din bugetul general consolidat al statului″, a afirmat Câciu.
Pentru bugetul pe anul viitor, Consiliul Fiscal notează speranța Guvernului că banii care urmează să se strângă în Fondul de Tranziție Energetică din supraimpozitarea producătorilor și traderilor de energie vor fi suficienți pentru compensarea costurilor furnizorilor cu plafonarea prețurilor finale. Asta în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2023, va începe să fie aplicat mecanismul de achiziție centralizată de energie electrică, în baza căruia producătorii vor vinde către OPCOM tot ce mai au disponibil la preț fix reglementat de 450 lei/MWh, iar operatorul pieței va revinde la același preț către furnizorii cu clienți finali, Transelectrica și distribuitori, fiind menținută totodată limita maximă de preț angro de 1.300 lei/MWh la decontarea de la bugetul de stat a diferenței dintre costurile de achiziție din piață ale furnizorilor și prețurile plafonate facturate clienților finali.
″În esență, reducerea în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este rezultatul diminuării în termeni nominali a subvențiilor (cu circa 4 mld. lei în contextul trecerii la o piață reglementată pentru energia electrică care elimină sumele plătite de la buget pentru compensare) și al unor ritmuri de creștere în termeni nominali moderate și substanțial inferioare dinamicii proiectate a PIB nominal pentru cheltuielile de asistență socială, bunuri și servicii, personal și dobânzi″, se menționează în opinia Consiliului.
Instituția mai scoate în evidență incertitudinea cu privire la impactul măsurilor din sectorul energetic asupra deficitului bugetar.
″Pentru anul 2023 incertitudinile cu privire la impactul bugetar al măsurilor adoptate pe piața energiei s-a diminuat simțitor în contextul trecerii la o piață reglementată pentru energia electrică, în timp ce sumele de plătit de la buget în contul gazelor naturale ar trebui să fie acoperite de suprataxarea producătorilor. Persistă însă incertitudini cu privire la impactul bugetar al schemelor de compensare aplicabile în anul 2022 atât prin prisma deficitelor bugetare cash pentru anii 2022 și 2023 (pentru plățile care mai rămân de efectuat), cât și din prisma deficitului bugetar pentru anul 2022 potrivit metodologiei europene ESA 2010. În absența unor informații suficiente care să tranșeze aceste chestiuni, CF nu va considera la acest moment al analizei un impact bugetar al schemelor diferit de ceea ce se regăsește în construcțiile bugetare curente pentru anii 2022 și 2023″, se mai spune în documentul citat.
