Autori

Produsul intern brut a crescut cu doar 0,3% în trimestrul III față de trimestrul II, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Rata anuală decelerează de la 13,9% la 7,2%, în condițiile în care mare parte din restricțiile pandemice din valul 4 nu erau încă în vigoare.

Dinamica câștigului salarial net a căzut sub rata anuală a inflației în septembrie, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor reale la nivelul economiei. Unele sectoare sunt mai afectate decât altele – în sectorul public salariile au fost cvasi-înghețate în ultimul an, după creșteri consistente în anii anteriori.

Banca Națională a României a urcat estimarea de inflație de la 5,6% la 7,5% pentru finele acestui an și de la 3,4% la 5,9% pentru decembrie 2022, pe fondul creșterii peste așteptări a prețurilor la energie. Rata inflației ar urma să revină în intervalul țintă al băncii centrale abia la mijlocul lui 2023, nu înainte însă de a ajunge la peste 8% în primăvara lui 2022.

Rata inflației a ajuns la aproape 8% în octombrie, o nouă surpriză negativă. România a ajuns să aibă rata reală cel mai adânc în teritoriu negativ din regiune, după o mișcare de doar 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie de către banca centrală în această săptămână. Principalul mijloc de intervenție devine, însă, rata Lombard, pe fondul unui deficit de lichiditate în sistemul bancar.

Banca Națională a României a majorat cu 0,25 puncte procentuale la 1,75% rata de dobânzii de politică monetară, sub așteptările analiștilor. BNR se așteaptă la o înrăutățire a perspectivei inflației față de prognoza anterioară, după ce rata anuală a depășit deja cu mult ținta, dar vede și o încetinire a dinamicii economice, dacă din calcul este exclusă agricultura.

BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.

Băncile centrale din Polonia și Cehia au majorat peste așteptări dobânda cheie, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației. Și în România inflația a sărit cu mult peste prognoză, și unii analiști cred că ar putea ajunge chiar la 8% la finele anului, iar Banca Națională trebuie să vină cu creșteri de dobânzi la ședința de marți, dacă nu vrea să rămână în urmă și să crească presiunea pe cursul de schimb. Aceste evoluții se vor vedea și în creșterea ratelor la credite.

OTP Bank România a înregistrat un profit consolidat după impozitare de 14 milioane de lei la 9 luni, în scădere cu 65% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii cheltuielilor operaționale. Portofoliul de credite al băncii a crescut cu o cincime față de septembrie 2020.

Perioada dobânzilor mici s-a terminat pentru Ministerul Finanțelor înainte ca acest lucru să fie proclamat oficial și de banca centrală. Obligațiunile scadente în octombrie 2034 au fost adjudecate în piață la cel mai ridicat randament de când au fost lansate în circulație, depășind nivelul maxim anterior de la finele lui 2019.

Firmele se bazează în continuare în special pe creditul comercial pentru finanțarea activității și doar până la un sfert folosesc finanțarea bancară, fiind nevoie de o mai bună educație a clienților care să ducă la creșterea capitalizării și a înțelegerii procesului de creditare, spune Gabriel Pralea, director de rețea la CEC Bank. Banc de stat observă o creștere ridicată a solicitărilor pentru finanțarea capitalului circulant, în condițiile exploziei costurilor logistice pentru importurile din Asia și a scumpirii utilităților pe piața internă.