Autori

Banca Națională a României a identificat patru riscuri sistemice la adresa stabilității financiare din România. Dezechilibrele macro, în contextul pandemiei și crizei energetice sunt considerate de cel mai mare grad. Nou introdus în top este riscul ridicat și în creștere ca reformele și absorbția de fonduri europene, în special prin PNRR, să întârzie. Un risc ridicat este reprezentat și de potențialul de creștere a restanțelor la credite.

Introducerea unei noi taxe, cum este cea “de solidaritate” propusă recent de PSD, ar fi transmisă în creșterea prețurilor în sectoarele unde companiile au dimensiuni ridicate, ceea ce ar putea anula mare parte beneficiile aduse angajaților statului care ar avea salariile majorate, a declarat Ciprian Dascălu, economist șef al BCR, la Ora de Profit.ro.

Randamentele titlurilor de stat în lei au scăzut consistent pentru prima oară în ultima jumătate de an, când fiecare licitație a Finanțelor a adus creșterea costurilor cu datoria publică.

Parlamentul a adoptat legea de transpunere a noii directive privind redresarea și rezoluția bancară (BRRD II) cu un an întârziere față de termenul limită. Noua lege prevede cerințe minime de fonduri proprii și datorii eligibile pentru bănci astfel încât acestea să facă față unui proces de bail in în cazul în care întâmpină probleme și să nu mai fie nevoie de fonduri de la bugetul de stat.

PSD insistă pentru introducerea unei “taxe de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri care să se aplice firmelor cu rulaje anuale de peste 100 de milioane de euro. UDMR este de acord cu măsura, președintele PNL declară că se opune.

Economia României a trecut bine până acum prin criza generată de pandemia COVID-19, inclusiv ca urmare a unei mai bune colaborări între bănci și firme sau populație, în timp ce riscuri viitoare vin din evoluția pieței energetice la nivel mondial și din impactul asupra inflației, care ar putea aduce noi presiuni pe dobânzi, arată Florin Ilie, director general adjunct al ING Bank România, responsabil cu aria corporate.

Creditul nou a atins cel mai ridicat ritm de la perioada de boom de dinainte de criza financiară și o performanță similară în următorii 5 ani ar putea mobiliza sume în economie de 3-4 ori mai mari decât cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, care la rândul său e un “booster” pentru România, spune Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank România. El avertizează că rămân probleme de rezolvat în ceea ce privește interacțiunea dintre sectorul bancar și stat: “Stăm destul de prost la finalizare!”

Măsura concedierii angajaților care nu îndeplinesc condițiile din certificatul covid ar afecta drepturi constituționale și ar trebui să dispară din vocabularul oricărui antreprenor, crede Bogdan Neacșu, directorul executiv al CEC Bank și președintele Asociației Române a Băncilor. O inițiativă care introduce obligativitatea vaccinării împotriva COVID-19 sau a testării periodice a nevaccinaților pentru toți angajații este în dezbatere în Parlament.

Ar trebui să petrecem mai puțin timp discutând despre cum ar putea fi schimbat Planul de Redresare și Reziliență a României și să trecem la execuția sa, apreciază Sergiu Manea, președintele executiv al BCR. PNRR este un suport extraordinar pentru transformarea economiei și, alături de noul cadru multianual de finanțare la nivelul Uniunii Europene și de noua politică agricolă, ar putea duce și la o creștere a creditării la ritmurile ridicate văzute în ultima perioadă, având în vedere că sectorului bancar îi revine un rol important în finanțarea proiectelor, arată Manea.

Creșterea economică a fost de 0,4% în trimestrul al treilea comparativ cu precedentul, arată datele provizorii ale Institutului Național de Statistică, revizuite în sus cu 0,1 puncte procentuale. Față de același trimestru din 2020, produsul intern brut a crescut cu 7,4%, date revizuite în sus cu 0,2 puncte procentuale. Cea mai importantă contribuție a avut-o agricultura, cu un an foarte bun, în timp ce construcțiile au intrat pe minus. Pe categoria de utilizări, consumul a fost principalul motor, urmat de variația stocurilor, în timp ce investițiile au avut un impact negativ, alături de exportul net.