Autori

Clienții Raiffeisen Bank nu vor mai putea ridica bani, face plăți sau achita ratele la credite direct la ghișeele băncii. Banca anunță că serviciile de numerar nu vor mai fi disponibile și clienții vor trebui să aibă card și să folosească bancomatele și automatele multifuncționale. De asemenea, Raiffeisen introduce și o taxă de administrare pentru conturile de peste 500.000 de euro, ceea ce înseamnă o dobândă negativă nominală.

Crreditarea persoanelor fizice încetinește. Noi restricții după o creștere explozivă a îmbolnăvirilor de COVID-19.

Băncile vor avea opt luni la dispoziție pentru a adapta sistemele informatice și procedurile interne la noile reguli privind identificarea la distanță a clienților. Sistemul bancar consideră noile reglementări “un mare pas înainte” în domeniul digitalizării.

Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a crescut cu 0,8% în octombrie față de septembrie, cel mai scăzut ritm de la începutul anului. În schimb, creșterea depozitelor a accelerat.

Adrian Câciu, propus de PSD pentru funcția de ministru al Finanțelor, scria că există “mari presiuni” pe deprecierea leului ca urmare a comenzilor unor speculatori internaționali care urmăreau “echilibrarea parității euro/dolar”, lucru imposibil în practică, cota monedei românești în tranzacțiile internaționale fiind nesemnificativă. Mai mult, Câciu vede o conspirație a furnizorilor de energie din România, care ar fi aranjat lucrurile în piață încă de anul trecut astfel încât să facă profituri fabuloase în acest an.

Guvernul a împrumutat bani la costuri în creștere din nou, chiar dacă astăzi a fost anunțată oficial încheierea crizei politice. Randamentele la titlurile pe 10 ani au ajuns la cel mai ridicat nivel de după martie 2014. BNR a continuat operațiunile de piață și a atras depozite de 1,5 miliarde de lei de la bănci.

Politica fiscală rămână o sursă importantă de incertitudini, în condițiile în care nu a fost adoptată o nouă rectificare bugetară și nu a fost publicat planul de buget pentru 2022, care să arate angajamentul pentru reducerea deficitului bugetar, arată BNR. Deja coaliția care se conturează între PNL și PSD discută de majorarea pensiilor.

Unii membri ai Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României au susținut creșterea ratei cheie cu 0,5 puncte procentuale, așa cum așteptau analiștii, la cea mai recentă ședință de politică monetară, având în vedere inflația ridicată, ce va depăși 8% în prima parte a anului viitor. În schimb, a fost luată decizia, cu majoritate de voturi, ca dobânda de referință să fie crescută cu doar 0,25 de puncte și să fie extins coridorul simetric din jurul ratei cheie. Este o situație rară aceasta în care întreaga conducere nu cade de acord înaintea votului.

Ministerul Finanțelor a împrumutat 544 de milioane de lei la randamente în creștere puternică printr-o nouă emisiune de obligațiuni pe șapte ani și jumătate. Costurile de împrumut în lei ale celui mai solvabil debitor au crescut pe toate scadențele - au depășit nivelul de dinaintea crizei COVID precum și vârful din timpul guvernelor PSD și se apropie de pragurile de acum 8 ani, când dobânda cheie era însă mult mai ridicată.

Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.