Inflația ridicată va continua să mănânce din puterea de cumpărare a românilor și în acest an, iar în sectorul public avem deja presiuni pentru majorarea salariilor, arată Ciprian Dascălu, economist șef al Băncii Comerciale Române, la PROFIT NEWS TV. Spațiul pentru creșterea lefurilor este însă redus, arată Dascălu – salariile au crescut mult înainte de pandemie, ceea ce a provocat dezechilibre macroeconomice, care acum trebuie rezolvate.
În doar o săptămână am avut o grevă de avertisment în sectorul de învățământ și una, lungă, în transportul public de suprafață din București, încheiată abia marți, după 5 zile. Revendicările principale sunt în jurul lefurilor – angajații cer salarii mai mari.
Anul trecut creșterea medie a salariilor a scăzut sub cea a inflației – în noiembrie avansul salariului mediu net era de 6,9% față de anul anterior, în timp ce inflația anuală a fost de 7,8%. Salariile în sectorul public au rămas, practic, cvasi înghețate (creșterea medie a fost de 0,7%).
”Se vede o presiune din partea sectorului public pentru creșterea salariilor”, spune Ciprian Dascălu,. ”Mare parte din creșterea salariilor va fi erodată de inflație”, arată economistul șef al BCR. Banca prognozează o creștere medie a salariilor cu 7,2% în acest an, în timp ce inflația medie ar urma să ajungă la 6,8%.
Salariații de la stat au fost obișnuiți în anii de dinainte de pandemie cu creșteri de două cifre ale lefurilor, amintește Dascălu.
”În sectorul public venim după 4-5 ani cu creșteri de salarii undeva la peste 20%. Într-un fel, dacă ne uităm, toate aceste lucruri au dus la o rigiditate foarte mare a cheltuielilor publice, având în vedere că veniturile fiscale, care sunt oricum limitate, au mers aproape în totalitate spre cheltuieli rigide, pensii și salarii”, arată economistul.
Raportul dintre cheltuielile pe salarii și pensii și veniturile fiscale plus cele din asigurări sociale era de peste 94% în 2020, depășind cu mult recordurile istorice anterioare. Ponderea acestor cheltuieli scăzuse la 11 luni în 2021, dar rămânea peste nivelul de dinainte de pandemie.
Cu bugetul atât de împovărat de aceste cheltuieli care nu pot fi, practic, reduse, rămâne puțin spațiu pentru alte intervenții fiscale, cum ar fi cele menite să atenueze din impactul scumpirii gazelor și curentului electric, avertizează Dascălu.
”Guvernul nu are foarte mult spațiu să reacționeze la aceste șocuri de ofertă. Este necesar, și în Europa și în lume, o intervenție pentru a limita acest efect de runda a doua, dar și pentru a limita creșterile viitoare de dobânzi”, spune economistul.
România este în procedura de deficit excesiv – deficitul fiscal era deja peste limita de 3% încă dinainte de pandemie – și a convenit cu Comisia Europeană un plan prin care va ajunge din nou în limită. Dascălu crede că executivul se va ține de acest plan, așa că nu rămâne loc de creșteri exuberante ale salariilor.
”Noi, pe politica fiscală, dar și BNR, avem inclusă ca ipoteză de bază că politicile publice vor adera cât se poate de strict la măsurile și proiecțiile convenite cu Comisia Europeană de ajustare fiscală pe termen mediu, inclusiv în cadrul PNRR. Dacă e să mergem pe acest scenariu, unde vedem în 2024 ajungând sub 3% din PIB, cred că este spațiu destul de puțin pentru creșteri semnificative de salarii în sectorul public. Sau aceste creșteri ar trebui compensate fie prin măsuri de creștere a veniturilor, fie prin măsuri de eficientizare a cheltuielilor”, arată Dascălu.
Economistul mai arată că majorările din trecut au fost mai rapide decât sporul de productivitate din economie, ceea ce a generat dezechilibre externe – deficitul comercial și cel de cont curent s-au adâncit și sunt de departe cele mai ample din regiune.
”Toate aceste creșteri sunt constrângeri inclusiv în ceea ce privește presiunile de depreciere asupra leului. Mare parte din deficitul extern este generat de deficitul sectorului public, de cheltuielile excesive pe care le-am văzut în perioada pre-pandemie în sectorul public – dacă ne uităm în sectorul privat, dimpotrivă, acesta a generat un exces de economisire”, spune Dascălu.
O abatere de la planul de consolidare a finanțelor publice ar putea însemna o corecție nedorită prin deprecierea leului.
”Nu cred că cineva își dorește o corecție prin canalul cursului de schimb. O corecție graduală a deficitului de cont curent și o stabilizare a presiunilor pe cursul de schimb ar trebui să vină din această ajustare graduală prevăzută pe partea cheltuielilor publice, care în mod normal ar trebui să limiteze presiunile de creșteri salariale”, adaugă economistul șef al BCR.
Banca cu capital austriac vede o încetinire a creșterii economice de la 6,2-6,4% în 2021 la 3,5-4% în acest an.
