Întețirea conflictului dintre Rusia și Ucraina ar putea aduce sancțiuni internaționale pentru Rusia, ceea ce ar duce la scumpirea energiei și o dinamică economică mai mică, arată Ciprian Dascălu, economist-șef la BCR. Europa ar resimți cel mai tare impactul unor sancțiuni care să vizeze sectorul de energie, cel mai important al Rusiei, apreciază ING.
Rusia a adus soldați și echipament militar la granița cu Ucraina și principalele țări din NATO avertizează că rușii ar putea invada Ucraina. Declarațiile liderilor SUA și Marii Britanii arată că un conflict a devenit deja probabil. Ei au discutat cu europenii posibile sancțiuni la adresa Rusiei în situația în care cea din urmă va ataca.
“Nu cred că se așteptă nimeni la un conflict pe scară largă”, spune Ciprian Dascălu, întrebat la PROFIT NEWS TV dacă la nivelul băncii se analizează implicațiile unui război în Ucraina.
Dascălu spune că eventualele efecte asupra economiei românești pot fi în acest moment doar aproximate prin prisma unor elasticități.
”Dacă ne așteptăm la o accentuare a sancțiunilor asupra Rusiei, acestea ar putea duce la un preț mai mare al petrolului”, arată Dascălu.
Rusia este, alături de Arabia Saudită și Emiratele Arabe, cel mai mare exportator de combustibili din lume. Hidrocarburile reprezentau, la nivelul anului 2019, 52% din exporturile Rusiei, cel mai important fiind țițeiul brut, cu peste jumătate din valoare.
Peste jumătate din petrolul exportat de Rusia ajunge în Europa. Din gazul exportat de ruși, peste 80% ajunge, de asemenea, în Europa. Rusia livrează puțin sub jumătate din importurile de gaze ale UE.
O creștere de 10% a prețului petrolului ar avea în primă fază o contribuție de creștere a inflației de 0,2 puncte procentuale,după care efectul complet după un an ar ajunge undeva la 0,4 puncte procentuale, estimează economistul BCR.
”Dacă este însoțită și de o creștere generalizată a prețurilor la energie, ar putea duce inclusiv la o scădere de până la 1 punct procentual a creșterii economice – deci de la 3,5-4% putem merge la 2,5-3% – inclusiv pe o scădere a numărului de angajați în economie”, spune Dascălu.
În absența unor detalii despre eventualele sancțiuni, impactul este greu de calculat, mai adaugă Dascălu.
Piața de capital de la Moscova a căzut cu 9% luni, în timp ce rubla a pierdut 2% din valoare și a ajuns la cel mai redus nivel din ultimele 14 luni. Finanțele Rusiei au cel mai multe de suferit atunci când prețul petrolului scade, însă. Scăderea abruptă a prețului petrolului, cu aproape jumătate, a dus la o criză financiară în Rusia în 2014-2016. Rubla s-a depreciat atunci la jumătate față de dolar.
Scăderea prețului petrolului a venit atunci pe fondul scăderii cererii la nivel global și a creșterii producției americane din șisturi. Concomitent, Rusia a fost afectată și de sancțiunile Occidentale de după anexarea Crimeii.
ING se așteaptă ca sancțiuni dure ale Vestului în cazul unei noi agresiuni asupra Ucrainei să zdruncine piețele de mărfuri: energie, metal și produse agricole. Impactul ar fi mai limitat în cazul în care sancțiunile nu ar fi dure, dar există în continuare riscul asupra importurilor de gaze rusești via Ucraina. Chiar dacă nu sunt impuse sancțiuni asupra unor industrii, cele financiare ar putea să facă comerțul dificil, fiind un obstacol în calea plăților.
”Ar fi dificil pentru Europa să suporte sancțiuni care taie efectiv importurile de gaze din Rusia, sau cel puțin o parte semnificativă din acestea, având în vedere dependența regiunii de gazul rusesc și criza energetică curentă” , arată Warren Patterson, șeful departamentului de strategie privind mărfurile la ING.
Economistul ING arată că orice acțiune care va afecta exporturile de petrol ale Rusiei va împinge piața globală în deficit. Spre deosebire de 2014, acum prețurile la țiței și gaze sunt sus.
”Europa va simți cel mai probabil cel mai tare impactul, în condițiile în care un sfert din importurile sale vin din Rusia. Chiar dacă Asia, în special China, este mare importator de petrol rusesc, este puțin probabil ca sancțiunile Vestului să aibă un impact asupra livrărilor către China. De fapt, sancțiunile ar putea duce chiar la o creștere a livrărilor de petrol către China”, adaugă Patterson.
Germania a solicitat deja ”prudență” în ceea ce privește potențialele sancțiuni împotriva Rusiei. Cancelarul german a indicat potențialele efecte de bumerang ale sancțiunilor asupra economiei.
ING apreciază că Rusia are o situație macro mai bună decât în 2013, deși nu ar fi total ferită de eventualele noi sancțiuni, care ar apăsa pe cursul de schimb. Rezervele valutare au crescut de la 22% la 37% din PIB, ca urmare a intrărilor de bani din surplusul comercial. Finanțele țării funcționează de la un preț al petrolului de 65 de dolari/baril în sus, față de 115 dolari/baril în urmă cu 9 ani. Datoria publică este de doar 17% din PIB. De asemenea, exporturile către SUA și Europa s-au redus de la 47% din total la 38%, în timp ce ponderea tranzacțiilor externe în dolari a scăzut de la 80% la 56%.
