Doi din cei șapte membri ai Consiliului de Administrație ai Băncii Naționale a României au votat din nou pentru o creștere cu 0,5 puncte procentuale a ratei de politică monetară, potrivit minutei. În cele din urmă, rata a fost majorată cu 0,25 punct,e la 2%, principalul argument pentru majorarea mai lentă fiind acela că șocul inflației ridicate vine din ofertă, iar creșterea economică încetinește.
Când BNR decidea, la începutul lunii, ca dobânda cheie să crească de la 1,75% la 2%, rata inflației în noiembrie era de 7,8%. Între timp au fost publicate datele pe decembrie care arată un nou avans la 8,2% a inflației, generat de scumpirea suplimentară a electricității și gazelor.
Rata inflației de bază a continuat să crească și a ajuns de la 3,6% în septembrie la 4,3% în noiembrie și apoi la 4,7% în decembrie, ieșind și ea mult din ținta băncii centrale de maximum 3,5%. BNR arată că această creștere a inflației de bază – indicatorul care cântărește mai mult în deciziile sale – a venit în proporție foarte ridicată din scumpirea alimentelor procesate, consecință a creșterii cotațiilor internaționale a materiilor prime și a scumpirii energiei și transportului. Șocul inflației de bază este atribuit astfel de BNR tot ofertei, ceea ce (așa cum indica guvernatorul Isărescu anul trecut) nu reclamă o intervenție prea puternică a băncii centrale.
Inflația este prognozată de BNR să crească în continuare și să depășească vârful estimat anterior la 8,6% pentru luna iunie a anului curent, dar indică din nou că evoluția vine din zone sub afara controlului său.
“Noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației este atribuibilă integral efectelor directe și indirecte, recente și viitoare, ale șocurilor adverse pe partea ofertei, ce afectează în perspectivă atât evoluția componentelor exogene ale IPC, cât și dinamica inflației de bază, au subliniat în mai multe rânduri membrii Consiliului”, arată BNR.
Inflația mai mare ar urma să vină din creșterea mai mare a facturilor la energie – deși aici se discută noi măsuri de intervenție guvernamentală -, dar și din scumpirea țigărilor și a unor mărfuri nealimentare, precum și a alimentelor procesate.
BNR notează încetinirea creșterii economice – la 0,4% în trimestrul al treilea față de 1,5% în trimestrul al doilea – ceea ce înseamnă că excesul de cerere din economie e mai mic decât anticipa anterior, inclusiv la ședința din noiembrie.
În ceea ce privește piața muncii, așa cum arăta și în comunicatul de după decizia de politică monetară, BNR alege să interpreteze mai degrabă pesimist datele existente – astfel, deși șomajul a scăzut și efectivul salariaților a crescut, evoluțiile sunt caracterizat doar marginale. Rata locurilor de muncă vacante a continuat să crească și sondajele indică o creștere a intențiilor de angajare, însă BNR avertizează că viitorul apropiat e incert.
”Perspectiva apropiată a pieței muncii rămâne însă marcată de mari incertitudini, au convenit membrii Consiliului, date fiind persistența blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și a cotațiilor foarte înalte ale materiilor prime, în principal ale celor energetice – cu potențial impact advers major asupra activității în unele ramuri –, dar și extinderea probabilă pe plan intern a noului val pandemic provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron”, se arată în minută.
Rata ridicată a inflației și condițiile strânse din piața muncii, ce ar putea genera o spirală salarii-prețuri, au fost invocate drept motive pentru o creștere mai amplă, de 0,5 puncte procentuale, a dobânzii cheie de cei doi membri ai CA dizidenți. Un argument este și mișcarea mult mai rapidă a ratelor de către celelalte trei bănci centrale din regiunea Europei Centrale și de Est –, în condițiile în care BNR a rămas cu cea mai mică dobândă. Și în noiembrie doi membri au votat pentru o creștere de 0,5 pp (împărțirea după voturi a membrilor nu este publică).
Tabăra majoritară a considerat, însă, că o majorare de 0,25 pp este suficientă, fiind parte din creșterea graduală, având în vedere că inflația a generată de un șoc pe partea ofertei și creșterea economică frânează.
”Majoritatea membrilor Consiliului au susținut majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, asociată cu cel de-al doilea pas al normalizării coridorului ratelor dobânzilor, având în vedere natura șocurilor responsabile de înrăutățirea evoluției inflației totale și a celei de bază, precum și dimensiunea probabil mult mai mică și în descreștere recentă a excedentului de cerere agregată, implicând presiuni inflaționiste modice și mult mai estompate decât cele anticipate anterior, cel puțin pe termen scurt”, arată minuta.
Pe deoparte, BNR vrea să ”ancoreze anticipațiile inflaționiste” – adică să determine piața să creadă că prețul banilor este suficient de ridicat și va crește într-o măsură satisfăcătoare astfel încât să nu fie așteptate creșteri de prețuri -, astfel încât să nu fie pornită o ”spirală salarii-prețuri”. Pe de altă parte, BNR nu vrea să lovească în creșterea economică.
”În același timp, s-a convenit că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung”, se mai precizează în minută.
BNR a mai decis și creșterea coridorului din jurul ratei cheie de la 0,75 pp la 1 pp, astfel că rata Lombard a crescut de la 2,5% la 3%.
Următoarea ședință a BNR are loc în 9 februarie.
