Banca Națională a României a majorat dobânda de politică monetară cu 0,5 puncte procentuale la 2,5%. Piața aștepta o atitudine mai pasivă a băncii centrale în fața inflației ridicate, dat fiind istoricul recent. BNR se așteaptă acum ca inflația să ajungă la un nivel de două cifre în trimestrul al doilea, după ce va expira schema de sprijin a consumatorilor de energie.
Dobânda cheie crește, astfel, pentru a patra ședință la rând și este acum dublă față de nivelul din toamnă. Analiștii estimau că BNR va majora rata cheie cu 0,25 puncte procentuale, la fel ca în ședințele precedente, deși o majorare de 0,5 puncte era mai potrivită.
BNR a mai decis și majorarea cu 0,5 puncte procentuale și a ratei facilității de depozit la 1,5%, respectiv majorarea ratei Lombard, la care finanțează băncile în afara operațiunilor de piață, la 3,5%.
Banca Cehiei a crescut săptămâna trecută rata cheie cu 0,75 puncte la 4,5%, în timp ce Banca Poloniei a majorat rata cu 0,5 pp în această săptămână la 2,75%, astfel că BNR rămâne cu cea mai mică rată cheie din regiune.
Decizia BNR de a accelera înăsprirea politicii monetare vine în contextul în care inflația a atins 8,2% la finele anului trecut, față de 2,1% în decembrie 2020.
Banca centrală arată că 80% din creșterea inflației vine din majorarea prețurilor la energie. Pe de altă parte, rata inflației de bază, care exclude prețurile administrate și pe cele volatile, a crescut și ea de la 3,3% în 2020 la 4,7% la finele lui 2021.
BNR are și o nouă prognoză de inflație, care arată chiar mai rău decât cea precedentă. Astfel, banca centrală se așteaptă ca inflația să ajungă la un nivel de două cifre în trimestrul al doilea, ca urmare a scumpirilor mai ample ale gazelor și curentului, mai ales în contextul în care și schema de compensare a facturilor expiră în aprilie. Ulterior, rata inflației va scădea doar gradual, ”pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior”, arată banca centrală. Inflația va reintra în țintă în trimestrul patru al anului următor, arată nouă estimare, cu o întârziere de jumătate de an față de prognoza anterioară.
O modificare a duratei sau conținutului schemei de sprijin ar modifica și profilul inflației, dat fiind impactul energiei în inflație, mai arată banca centrală.
Banca estimează că excesul de cerere în economie va pune mai puțină presiune pe creșterea prețurilor, dat fiind faptul că rata de creștere a produsului intern brut este probabil să fi încetinit în ultimul trimestru al anului trecut, ”inclusiv în contextul valului 4 al pandemiei, al crizei energetice și al blocajelor în lanțurile de producție și aprovizionare”.
Frânarea comerțului pe final de an, în condițiile în care consumul alimentează mare parte din creșterea economică, arată că este probabil ca dinamica PIB să fie ”semnificativ mai joasă decât cea anticipată în luna noiembrie 2021”. BNR mai indică și spre scăderea investițiilor în primele 11 luni ale anului. Construcțiile și-au diminuat scăderea în termeni anuali, dar industria a reintrat în teritoriu negativ pe finalul anului trecut.
BNR menționează o creștere a deficitului de forță de muncă la începutul acestui an, după o perioadă mai slabă pentru piața muncii în trimestrul 4 din 2021, și la intenții mai solide de angajare, ” cu posibile implicații asupra renegocierilor salariale, mai ales în anumite sectoare, inclusiv în contextul ascensiunii alerte a ratei inflației”.
Pe planul riscurilor, pe lângă incertitudinile din piața energiei, BNR mai adaugă și evoluția pandemiei, absorbția fondurilor europene, care este condiționată de unele criterii, precum și cadrul fiscal. BNR menționează în privința politicii bugetare că s-a decis scăderea deficitului, având în vedere că există o procedură de deficit excesiv deschisă de Comisia Europeană, dar că progresul trebuie făcut ”într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global”.
BNR va publica vineri noul raport de inflație, ce va conține și prognoza actualizată. Următoarea ședință de politică monetară va avea loc în aprilie.
