Economiștii băncilor au început revizuirea în jos a estimărilor pentru evoluția economică din acest an după ce datele privind evoluția produsului intern brut pentru trimestrul 4 din 2021 au dezamăgit, ultimele trei luni fiind unele de contracție. Totodată, datele privind accelerarea inflației atrag estimări mai ridicate de creșteri ale prețurilor.
Produsul intern brut a crescut anul trecut cu 5,6%, după o contracție trimestrială de 0,5% în ultimul trimestru. Economiștii estimau o creștere anuală de 6,2-6,5% și un avans trimestrial de 0,8%. Revizuirea în jos a rezultatelor din trimestrele anterioare a contribuit la eroarea de prognoză.
ING Bank România, care se aștepta la un avans de 1% în trimestrul al 4-lea, revizuiește de la 4,5% la 3,2% estimarea de creștere pentru acest an și o menține la 4,5% pe cea pentru 2023.
”Credem că este important de menționat că PIB va crește în termeni nominali chiar dincolo de valoarea luată în calcul în bugetul pe 2022. Acest lucru se întâmplă din cauza inflației mai ridicate. Astfel, o creștere reală a PIB mai mică nu ar trebui să fie foarte problematică pentru guvernanți, cel puțin câtă vreme nu se transformă într-o recesiune, care nu este probabilă în opinia noastră”, arată Valentin Tătaru, economistul șef al ING România.
BCR estima creșterea economică la 6,4% pentru 2021. Acum revizuiește de la 4% la 3,2% estimarea pentru anul curent.
”Pentru a atinge creșterea anuală de 3,2% este nevoie de un avans secvențial de 1,2% trimestru la trimestru, ceea ce este destul de optimist. Acest lucru susține politica BNR de a urma fără tragere de inimă celelalte bănci centrale din ECE în ciclul de creștere a dobânzilor, cu condiția ca guvernul să se țină de planurile fiscale agreate cu Comisia Europeană”, arată Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.
Detaliile PIB din trimestrul al 4-lea nu sunt încă disponibile. Datele cu frecvență ridicată arată o creștere a industriei de 1,3% în raport cu trimestrul 3, un avans al vânzărilor retail cu 0,5%, în timp ce construcțiile au stagnat și serviciile pentru populație au fost în creștere. Pentru acest an economistul ING arată că imaginea e mai încețoșată, cu resurse mai puține de creștere a consumului, în condițiile în care și salariile vor fi mâncate de inflație – care de altfel va afecta și încrederea consumatorilor.
”În același timp nu se întrevede încă un final pentru criza energetică și pentru constrângerile din lanțurile internaționale de aprovizionare. Acești factori ar putea fi însă compensați de planurile ambițioase de investiții pentru 2022 în valoare de 6,7% din PIB. Însă, acestea sunt totuși dependente de fondurile UE și vor trebui executate cu aceeași capacitate administrativă utilizată și pentru absorbția fondurilor europene”, arată Tătaru.
Banca Transilvania menține estimarea pentru 2022 la 5,1% și pe cea pentru 2023 la 4,7%, dar anunță că datele vor fi revizuite în martie, când vor fi publicate detaliile privind evoluția PIB din T4.
Inflația a crescut din nou în prima lună din 2022, deși era așteptată o scădere, și a ajuns de la 8,2% la 8,4%, cu perspectiva să atingă două cifre dacă nu sunt luate măsuri noi de limitare a impactului creșterii prețului la energie în factura consumatorilor.
ING revizuiește de la 7,5% la 8,8% prognoza privind inflația medie din acest an și așteaptă o rată anuală de 8% în decembrie. Banca se așteaptă ca BNR să ducă rata cheie de la 2,5% la 4% și rata Lombard să ajungă la 5% - nivel la care vor tinde să ajungă dobânzile din piață când va fi necesar.
BCR așteaptă inflația la 10,5% în aprilie – cu condiția ca guvernul să extindă măsurile anti-inflație – și ca rata să ajungă la 9,4% la finele lui 2022 și la 3,85 în 2023. Abia în 2024 ar urma să reintre inflația în ținta BNR de maximum 3,5%. Mai mult, BCR prognozează că inflația de bază va fi de 5,1% la finele acestui an și la 4,2% la finele lui 2023, față de 4%, respectiv 3,2% în prognoza băncii centrale.
Rata cheie ar urma să crească până la 3,5% la finele anului, cu dobânzile spre rata Lombard în condițiile gestionării stricte a lichidității din piață.
BNR vede inflația la 9,6% la finele anului, dacă nu sunt luate măsuri suplimentare de contracarare a creșterii prețurilor la gaze și curent, cu un maxim n luna aprilie de peste 11%.
