Banca Națională a României vede o economie în încetinire, dar o inflație în creștere în perioada următoare. Vinovate de creșterea generalizată a prețurilor sunt șocurile de ofertă, mai ales din partea energiei. Poziția externă a României s-a deteriorat în continuare și o creștere mai rapidă a dobânzilor la nivel global și conflictul dintre Rusia și Ucraina ar putea duce la deprecierea leului.
Rata inflației a ajuns la 8,2% în 2021, cu mult peste prognoza BNR de la începutul anului trecut. O proporție de 80% din creșterea din 2021 a venit însă din majorarea prețurilor la gaze naturale, energie electrică și combustibili, iar jumătate din aportul de doar 15% adus de inflația de bază a aparținut alimentelor procesate, remarcă membrii Consiliului de Administrație al BNR în minuta de după ședința de politică monetară din această lună, când dobânda cheie a fost majorată cu 0,5 puncte procentuale la 2,5%.
Inflația a continuat să crească în ianuarie și a ajuns la 8,4%, deși era estimată de către analiști în scădere – avansul a venit pe fondul scumpirii gazelor naturale.
”(...) responsabile de evoluția inflației din România sunt șocurile globale pe partea ofertei, care au antrenat o ascensiune puternică a inflației la nivel mondial în 2021(...) Pe plan intern, impactul acestora a fost potențat de liberalizarea la începutul anului trecut a pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici”, arată minuta.
Economia este așteptată să încetinească în acest an de către banca centrală, ceea ce înseamnă o presiune mai mică din partea cererii pe creșterea prețurilor. Datele recente publicate de Statistică (după ședința BNR) arată o scădere a produsului intern brut în trimestrul al 4-lea și o cvasi-stagnare în cel de-al treilea trimestru. Rata anuală de creștere pe 2021 a fost de 5,6% - sub estimările anterioare care mergeau chiar la peste 7%.
BNR se așteaptă la o reaccelerarea minoră a PIB în primul trimestru din acest an, dar rămâne de văzut dacă perspectiva va mai fi de actualitate după publicarea detaliilor creșterii economice pentru trimestrul al 4-lea al anului trecut. Factorii care duc la o dinamică economică mai scăzută decât cea previzionată anterior sunt legați de valurile pandemice succesive, criza energetică și blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare.
Banca centrală apreciază că valul Omicron, deși cu un număr mai mare de cazuri, a avut severitatea mai redusă, cu restricții asociate de asemenea mai reduse.
În partea de energie rămân mai multe necunoscute, arată BNR. De pildă, importante sunt noile măsuri guvernamentale care vizează consumatorii, având în vedere că în aprilie expiră schema actuală de compensare/plafonare. BNR avansează ipoteza că măsurile ar putea fi prelungite cu încă un trimestru, ceea ce ar însemna că inflația foarte ridicată este împinsă cu un trimestru mai încolo. O altă necunoscută, care ar putea duce la o creștere suplimentară a cotațiilor internaționale este legată de conflictul dintre Rusia și Ucraina.
Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 11,2% în iunie (în absența unor noi măsuri în cazul facturilor la gaze/curent), față de 8,6% cât estima anterior BNR. Inflația ar urma să ajungă la 9,6% la finele lui 2022, față de 5,9% în prognoza anterioară și să scadă la 3,2%, spre limita superioară a țintei, în decembrie 2023.
”În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la un nivel de două cifre în trimestrul II – pentru prima dată in istoria strategiei de țintire directă a inflației a BNR –, precum și de probabila menținere a dinamicii inflației mult deasupra intervalului țintei până spre mijlocul anului viitor”, arată BNR.
Banca centrală a trecut la țintirea directă a inflației în august 2005. Cel mai recent șoc de anvergură la adresa țintei BNR a venit în urmă cu mai bine de un deceniu, când a fost decisă majorarea TVA pentru creșterea veniturilor bugetare, ceea ce a dus la creșterea generalizată a prețurilor de consum.
La ședința din 9 februarie BNR a decis în unanimitate să crească dobânda cheie cu 0,5 puncte procentuale, față de un pas de 0,25 pp la ședințele precedente, ”în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum - eventual printr-o spirală salarii-prețuri -, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale”.
Deficitul de cont curent s-a adâncit în 2021 la circa 7% din PIB (față de 5% în 2020), pe fondul creșterii mult mai rapide a importurilor de bunuri în raport cu exporturile. BNR vede aici o evoluție ”deosebit de îngrijorătoare”, o problemă structurală care arată o competitivitate externă redusă a economiei românești. Ieșirile de valută pe canalul contului curent trebuie înlocuite cu alte surse pentru a nu duce al o depreciere a leului. Investițiile străine directe au crescut anul trecut, dar insuficient, altă sursă de finanțare fiind investițiile de portofoliu – adică achizițiile de titluri de către investitorii străini, care însă pot să vândă în orice moment dacă nu le mai convin condițiile de randament și risc.
”(...) riscurile la adresa ratei de schimb a leului sunt ridicate, și cu potențiale implicații adverse asupra inflației și a indicatorilor de vulnerabilitate externă, au atenționat membrii Consiliului, evocând dezechilibrul extern în accentuare și incertitudinile asociate consolidării bugetare, precum și perspectiva normalizării mai rapide a conduitei politicii monetare de către bănci centrale majore, în principal de către Fed, dar și situația geopolitică Rusia-Ucraina”, arată BNR.
Din piața muncii BNR remarcă menținerea șomajului la un nivel ușor peste cel de dinainte de pandemie (5,4% în decembrie), dar și menținerea unui deficit ridicat al forței de muncă, cu unele sectoare cu penurie cronică de personal, unde ar putea fi forțate și creșteri salariale, inclusiv în contextul inflației ridicate. Pe de altă parte, costurile foarte mari cu energia și materiile prime ar putea afecta puternic unele ramuri ale economiei.
