Noile mișcări ale Rusiei în estul Ucrainei au generat volatilitate în piețele internaționale, însă efectele nu sunt încă puternice. Monedele europene rămân vulnerabile la o acutizare a conflictului, mai ales dacă gazul va continua să se scumpească, în timp ce dolarul va fi moneda preferată de investitori, arată analiștii. Sancțiunile vestice n-au produs încă efecte puternice în piețe – petrolul chiar a scăzut după anunțarea lor – dar acestea ar putea fi suplimentate la nevoie.
După ce la începutul săptămânii piețele așteptau încă cu optimism o posibilă rezolvare pașnică a conflictului deschis de Rusia în Ucraina, în condițiile în care fusese anunțat un summit Biden – Putin, lucrurile s-au întors la 180 de grade și Rusia a anunțat că recunoaște independența celor două republici din estul Ucrainei, unde a trimis și trupe. În această dimineață, conflictul militar a început.
Riscul unui conflict extins a trimis bursele pe roșu și a crescut volatilitatea în piețele financiare, dar reacția este una limitată încă.
”Chiar dacă tensiunile dintre Ucraina și Rusia au ajuns la noi maxime, monedele din Europa Centrală și de Est s-au ținut relativ bine până acum”, arată analiștii Erste. Cel mai mult s-a depreciat coroana cehească, cu circa 0,7%, în timp ce zlotul a pierdut circa 0,2%. Leul a stagnat și forintul s-a apreciat cu aproape 0,5%, după ce Banca centrală a Ungariei a majorat rata cheie cu 0,5 pp la 3,4%.
Valutele ECE au scăzut ușor în ultima săptămână. Leul e stabil
”Situația rămâne fragilă și monedele europene ar trebui să continue să subperformeze”, arată analiștii ING Chris Turner și Francesco Pesole.
”Cu siguranță situația din Ucraina rămâne incredibil de fragilă și investitorii sunt speriați că autoritățile ruse ar putea să ceară teritorii mai extinse decât cele ocupate acum de rebelii din Donbas și potențial de armata rusă”.
Volatilitatea rămâne ridicată, chiar dacă în ușoară scădere miercuri
EUR/USD ar putea scădea sub 1,1280, spre zona 1,1220 sau chiar mai jos în cazul în care Rusia mută liniile mai spre vest în Ucraina și prețurile gazelor naturale continuă să crească, arată ING. Dolarul este cel mai bine plasat în contextul crizei ucrainene, în condițiile în care investitorii preferă lichiditatea și independența energetică a dolarului, cel puțin în raport cu monedele europene, arată analiza ING.
Prima rundă de sancțiuni internaționale a produs efecte limitate în piață – posibil și pentru că acestea erau studiate deja.
De notat sunt interdicțiile către băncile vestice de a tranzacționa, inclusiv în piața secundară, datoria suverană rusească emisă începând cu 1 martie. ING crede că acest lucru va adăuga încă un punct procentual la costurile de împrumut ale Rusiei. Sancțiunile au vizat două bănci de stat – VEB și PSB -, care au fost tăiate de la tranzacțiile în valută și activele din străinătate le-au fost blocate, precum și mai mulți oficiali ruși. Americanii ar putea însă extinde sancțiunile la 12 bănci rusești – ING estimează că 9 din cele 12 acoperă 70% din activele în valută ale băncilor rusești, cu active de la 1 miliard la 100 de miliarde de dolari.
Prețul petrolului Brent a fost foarte aproape de a rupe pragul de 100 de dolari/baril, dar piața s-a dezumflat după ce țările vestice au anunțat sancțiunile împotriva Rusiei după recunoașterea celor două republici separatiste, considerate drept lejere de către piețe.
”Sancțiunile anunțate până acum nu ar trebui să aibă un impact semnificativ asupra exporturilor rusești de petrol. Băncile care sunt puternic implicate în industria mărfurilor au fost lăsate neatinse. Totuși, piața petrolului va continua să încorporeze o primă de risc destul de mare, având în vedere că există în continuare multă incertitudine”, arată analiștii ING Warren Patterson și Wenyu Yao.
O presiune mai mare ar putea fi în cazul prețurilor gazelor naturale, având în vedere dependența încă ridicată de Rusia a Europei. Germania a suspendat procesul de autorizare a conductei Nord Stream 2 – prin care nu curge încă gaz. ”Totuși, Rusia ar putea reacționa printr-o reducere suplimentară a fluxurilor către Europa. Acest risc susține în continuare prețurile europene la gaze, mai ales că Europa va avea nevoie de injecții mari în depozite dacă vrea să aibă stocuri confortabile pentru următorul sezon de iarnă”, arată analiștii ING. Pentru moment, curba forward sugerează că prețurile vor rămâne sus până la finele următorului sezon de iarnă, adaugă analiștii.
Fostul președinte rus Dimitri Medvedev a amenințat Europa că va plăti gaze de peste două ori mai scumpe decât în prezent după anunțul germanilor privind Nord Stream 2.
Raiffeisen arată că poziția Occidentului față de Rusia ar putea deveni mult mai dură în cazul în care conflictul crește în intensitate.
”Vedem Vestul poziționat și determinat să vină cu sancțiunile financiare și economice zdrobitoare (cu SUA și Marea Britanie posibil mutând mai puternic) care au fost aliniate în ultimele săptămâni în cazul unei escaladări suplimentare. Aparent, sfârșitul de facto al Acordului de la Minsk și poziționarea Rusiei ca parte directă în conflict poate fi considerată ca o schimbare radicală a status quo-ului, ceea ce deschide calea unei noi runde de escaladare. Totuși, asta nu înseamnă că drumul negocierilor trebuie să dispară”, arată Gunter Deuber, analist al Raiffeisen Bank International.
Analiștii Raiffeisen citează repoziționarea Chinei la conferința de securitate de la Munchen, care a arătat că toate țările trebuie să respecte suveranitatea, integritatea teritorială și independența celorlalte țări, Ucraina nefiind o excepție – în condițiile în care China are rațiuni de tranziție internă pentru care nu dorește agitație politică și economică globală. Acesta ar rămâne singurul factor substanțial care ar putea reduce riscul unui război deschis în Estul Europei.
În ceea ce privește Rusia, moneda este la 3% de minimul istoric în raport cu dolarul și bursa a căzut cu 10%. Pe de altă parte, dobânzile la datoria publică sunt la 10%, departe de nivelul de 14% de după anexarea Crimeii, în timp ce asigurarea de faliment suveran (CDS) este la 3%, față de 6-7% în 2015.
Așa cum arătam anterior, poziția financiară a Rusiei s-a întărit în ultimii ani. Rezervele valutare au crescut de la 22% la 37% din PIB, datoria publică este de doar 17% din PIB și exporturile către SUA și Europa s-au redus de la 47% din total la 38%, în timp ce ponderea tranzacțiilor externe în dolari a scăzut de la 80% la 56%.
