Banca Națională a României se remarcă în regiune drept cea mai puțin tolerantă cu volatilitatea din piața valutară, arată ING. Leul a stat aproape nemișcat de la începutul ”celui mai important conflict militar de la al Doilea Război Mondial”, dar banca centrală ar putea permite o depreciere până la nivelul de 5 lei/euro dacă celelalte monede din regiune vor scădea considerabil.
”Fiind în imediata vecinătate geografică a ceea ce pare a fi deja cel mai mare conflict militar de la al Doilea Război Mondial, țările CE4 (Republica Cehă, Ungaria, Polonia și România) sunt în mod natural predispuse la riscuri de contagiune. Reacția inițială a pieței a fost o fugă previzibilă către siguranță, dar amploarea acesteia pare să nu fi avut un impact atât de important asupra monedelor CE4”, arată economiștii ING Bank într-o analiză.
Banca Națională a României iese în evidență prin faptul că nu a permis aproape nicio mișcare de depreciere a leului, care pare înțepenit în jurul pragului de 4,95/euro. Cursul valutar are cea mai mare transmisie în inflație în România dintre toate țările din regiune – la fiecare depreciere de 1%, inflația crește cu 0,2 puncte procentuale.
Volumul tranzacțiilor valutare a crescut în jurul pragului de 4,95/euro, ceea ce sugerează că banca centrală a intervenit pentru protejarea leului, arată ING, care se așteaptă la o monedă stabilă pe parcursul acestui an.
”Dacă presiunea va crește în piața internă sau pe celelalte monede cu un regim mai liber de schimb (pe zlot sau forint, în mod special) care să ia o pierdere severă (depreciere de peste 6-7%) credem că leul ar putea fi lăsat să scadă, dar doar limitat – spre exemplu aproape de pragul de 5 lei/euro. Totuși, insistăm că acesta este un scenariu mai degrabă extrem și că în scenariul de bază cel mai probabil BNR va încerca să țină rata de schimb stabilă printr-o combinație de intervenții valutare și prin creșterea ratelor pe termen scurt (de carry trade) în caz de nevoie”, arată economistul șef al ING România, Valentin Tătaru.
BNR avea rezerve valutare de 43,1 miliarde de euro la finele lunii ianuarie. Pe de altă parte, contul curent se află la un deficit în creștere (de la 11 miliarde de euro în 2020 la 17 miliarde de euro în 2021), ceea ce pune o presiune fundamentală pe deprecierea leului.
Impactul unei deprecieri de 1% asupra inflației. Sursa: ING
În ceea ce privește accesul facil la lei cu care să fie alimentate poziții valutare scurte – adică să fie susținută o depreciere a leului – sistemul bancar a fost pe excedent de lichiditate în ianuarie.
Sistemul bancar a fost pe excedent de lichiditate în ianuarie – circa 1,9 miliarde de lei medie zilnică – apoi au trecut pe deficit probabil în cea mai mare parte a lunii februarie, pentru ca în această săptămână să rămână pe un excedent aparent – băncile au depus 5,1 miliarde de lei la licitația săptămânală de atragere depozite a BNR.
În perioadele cu deficit de lichiditate dobânda relevantă de intervenție este cea Lombard, de 3,5%, față de 2,5% cât este cea cheie, arată ING. De altfel, analiștii au arătat că BNR va căuta să fie creditor net al sistemului bancar și să dirijeze ratele pe termen scurt prin rata Lombard, astfel încât să nu fie nevoie de o majorare prea amplă a ratei cheie.
Ratele swap implicite pe o lună au sărit la 6% după atacul rusesc – față de 5% cât sunt cele pe un an, ceea ce arată perioada de stres din piață.
”Banca centrală se va uita mai mult decât la volumele din piața valutară la comportamentul populației în zilele următoare (spre exemplu la o îmbulzeală pentru schimbarea leilor în euro). Acesta ar putea fi cel mai puternic argument fie pentru a tolera o ușoară depreciere sau pentru a menține rata stabilă cu orice cost”, arată ING.
În cazul forintului maghiar deprecierea la începutul invaziei rusești a fost mult mai amplă – moneda a ajuns aproape de minimul istoric de 372/euro. ING estimează că Banca Ungariei nu a intervenit pentru a preveni o depreciere suplimentară și că în viitor se va concentra mai mult pe controlul ratelor pe termen scurt pentru a menține stabilitatea forintului. Banca olandeză crede că rezervele valutare de circa 28 de miliarde de euro ale Ungariei ar fi insuficiente pentru intervenții majore în piață în condițiile creșterii prețurilor mărfurilor – ar fi pusă în pericol capacitatea țării de a asigura trei luni de importuri.
Zlotul polonez este așteptat de ING să varieze în jurul nivelului de 4,6/euro în săptămânile următoare și nu se așteaptă la intervenții semnificative din partea băncii centrale. Banca Poloniei și Ministerul de Finanțe ar putea schimba direct în piață intrările din fondurile europene, ceea ce ar susține zlotul – în prezent banii sunt schimbați direct de către banca centrală.
În Cehia coroana a coborât sub pragul de 25 unități/euro după ce banca centrală a avertizat piața că va reacționa în caz de volatilitate excesivă, deși nu există încă indicii că a vândut valută, potrivit ING. Banca Cehiei are cele mai mari rezerve valutare din regiune, atât în valoare nominală cât și în raport cu economia (la 157 de miliarde de euro), acumulate în perioada în care existau mai intrări de capitaluri internaționale.
De menționat că toate țările din regiunea ECE se află într-un ciclu de întărire a politicii monetare încă de anul trecut, în condițiile în care inflația este estimată la circa 10% în perioada următoare.
