Eliminarea sistemului bancar rusesc din SWIFT este o măsură ”foarte, foarte dură”, spune Sergiu Manea, președintele executiv al Băncii Comerciale Române. Clienții băncilor rusești vizate de măsură nu vor mai putea face plăți și vor avea doar opțiunea retragerilor de numerar. BCR se așteaptă ca războiul declanșat de Rusia în Ucraina să ducă la o creștere economică mai mică și în România, pe fondul unei inflații mai ridicate, dar nu a actualizat deocamdată prognoza.
”E clar că scoaterea din SWIFT este o opțiune foarte, foarte dură. Băncile care sunt scoase efectiv din SWIFT nu mai pot executa plăți”, spune Sergiu Manea.
Statele Vestice au decis să excludă anumite bănci rusești din SWIFT și să pună sancțiuni asupra Băncii Centrale a Rusiei în ceea ce privește activele externe. Măsura a declanșat panică pe piețele financiare rusești, cu o cădere a rublei. Banca Rusiei a închis contul de capital, interzicând străinilor să vândă activele rusești.
Lista băncilor excluse din SWIFT nu a fost încă publicată. Este așteptat ca băncile din grupurile occidentale care operează în Rusia să fie scutite de sancțiuni și să poată face astfel plăți în continuare.
Sergiu Manea arată că SWIFT nu este doar un mecanism de transmitere a plăților, ci deservește diferite tipuri de operațiuni și este element de codificare a plăților.
”În momentul în care o bancă este scoasă din SWIFT, clienții acelei bănci nu mai pot efectua plăți. Singurul lucru pe care pot să-l facă clienții e să retragă bani la ATM, să scoată cash”, spune Manea. ”Înseamnă o izolare a Rusiei”.
O ocolire a sancțiunilor printr-o țară intermediară, care să facă cliringul și decontarea pentru Rusia, este posibilă, spune Manea, dar doar într-o măsură limitată. Tranzacțiile ar trebui să ajungă tot în Europa, unde băncile europene ar fi puse în fața unor implicații foarte mari dacă le acceptă.
”Înțelegerile bilatrerale nu vor putea compensa și nu vor putea duce fluxurile actuale”, adaugă Manea. ”Alternativa pentru companiile și oamenii care nu sunt sub sancțiuni va fi să deschidă conturi la băncile care nu sunt sub sancțiuni”.
Raiffeisen, Citibank, Societe Generale, Raiffeisen și UniCredit au afaceri în Rusia.
În ceea ce privește impactul asupra sistemului bancar din România, Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, spune că nu are o conexiune directă cu cel din zona de conflict.
BCR are o expunere foarte redusă, de o cifră, pe clienți care expuși pe Rusia și Ucraina, arată Manea. ”Impactul direct și indirect este foarte limitat” și adaugă că clienții au o situație financiară foarte bună.
Banca a anunțat o creștere de 73% a profitului anul trecut la 1,4 miliarde de lei.
”Va fi o perioadă dificilă, ne așteptăm ca unele dintre marjele de operare să se comprime, dar vom fi aproape de clienți”, spune Manea despre perspectivele anului în curs.
Economia României va fi afectată de efectele conflictului, arată Dascălu.
”Din păcate cred că va fi afectată creșterea economică într-o anumită măsură. Depinde de cât va dura acest conflict și care vor fi repercusiunile, în special în privința persistenței la un nivel ridicat din punct de vedere istoric a prețurilor la materiile prime. Vedem deja că tema anului este inflația. Ne așteptăm ca inflația să erodeze venitul disponibil, să depășească creșterea medie de salarii, cu repercusiuni asupra consumului și a creșterii economice. Deja ne așteptam la o încetinire semnificativă a creșterii economice, la 3,2% în acest an, de la 5,6% în anul precedent, în special pe fondul temperării consumului”, spune Dascălu.
Prognoza BCR curentă este pentru o rată a inflației de 9,4% la finele anului, cu un vârf de 10,6% în aprilie, dar profilul inflației depinde de schema de compensare a facturilor la energie. ”Dacă actualul conflict va persista, în mod normal balanța riscurilor este clar în sus”, adaugă el.
Leul este așteptat să fie cea mai stabilă monedă din regiune, cu o depreciere în linia anilor precedenți de circa 2% pe an.
