După o primă fază de ezitare imediat după ce Rusia a început o invazie militară a Ucrainei, țările Occidentale au luat măsuri financiare severe împotriva Rusiei, mergând până la blocarea activelor externe ale băncii centrale. Vesticii mai au și alte măsuri la dispoziție, dar este așteptat și un răspuns al rușilor, care în primă fază ar putea fi de expropriere a investitorilor străini, arată analiștii. Business as usual cu Rusia nu mai poate avea loc, chiar dacă schimburile comerciale nu vor înceta complet – relațiile economice s-ar putea reînnoda doar dacă Vladimir Putin este îndepărtat ca în ”scenariul românesc” al Revoluției din `89, crede un economist.
Țările Vestice au decis să blocheze accesul celor mai mari bănci rusești la piețele financiare internaționale, să scoată mai multe bănci din sistemul SWIFT și să înghețe activele externe ale băncii centrale a Rusiei. Ultima măsură este deosebit de importantă, deoarece reduce capacitatea Rusiei de a dispune de circa jumătate din rezerva valutară pentru protejarea rublei, aflată sub presiune imensă de depreciere.
”Acesta este un pas recognoscibil spre eliminarea strategiei Fortăreței Rusia – pregătirea cinică a economiei pentru agresiunea împotriva Ucrainei”, arată Gunter Deuber, economistul șef al diviziei de cercetare a Raiffeisen.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Rusia are rezerve valutare de 630 de miliarde de dolari, aproape jumătate agonisite după 2014 – fiind economiile făcute de ruși din surplusul comercial ridicat adus de exporturile de materii prime.
Analistul Raiffeisen crede că această mutare e posibil să nu fi fost anticipată de ruși și că e posibil să fie catalogată drept ”război economic”, ceea ce riscă o escaladare suplimentară a conflictului.
Banca VTB (cu active de 250 de miliarde de dolari, din care 46 de miliarde în valută) a fost blocată complet din sistemul financiar internațional, fiind inclusă de SUA pe lista celor mai dure sancțiuni – activele externe ale băncii au fost blocate, tranzacțiile au fost blocate (cu excepția celor din energie). Au mai fost sancționate cu aceleași măsuri și alte bănci mai mici.
Sberbank, cea mai mare bancă rusească (active de 450 de miliarde de dolari, dintre care 94 de miliarde în valută), a primit sancțiuni mai puțin severe – a fost tăiată de la tranzacțiile în dolari, dar activele nu i-au fost blocate. La nivel european, însă, afacerea este în pragul colapsului – banca va intra în măsura de redresare după ce a rămas fără lichidități.
Excluderea băncilor rusești din SWIFT s-a făcut pe criterii selective. Intenția europenilor este de a nu bloca plățile pentru livrările de produse energetice. Până acum nu sunt cunoscute nici numele entităților blocate și nici măsurile concrete. ING arată într-un raport că unele tranzacții cu cardurile de credit au început să fie respinse în Rusia peste weekend.
”Desigur, ușa e deschisă pentru un scenariu iranian complet în eventualitatea unei escaladări suplimentare. Până acum, valurile de sancțiuni au venit la câte două-trei zile”, arată Carsten Brzeski, șeful cercetării macro globale la ING.
British Petroleum și-a anunțat retragerea din Rusia/Rosneft, cu o pierdere estimată la 25 de miliarde de dolari, iar fondul de investiții al Norvegiei, cel mai mare investitor al lumii vestice, a anunțat că nu va mai investi în Rusia și se va retrage complet de pe această piață.
”Credem că este un semn vizibil că o regândire completă a afacerilor cu Rusia este necesară. Fără o schimbare a direcției în Rusia și o schimbare a aparatului de stat care să vină din interior, nu va mai fi posibil să ai relații economice largi cu Rusia”, arată Deuber.
Zilele și săptămânile următoare vor duce la coborâre relațiilor economice la nivelul celor din era Războiului Rece sau chiar mai jos de atât. Reluarea acestora la un nivel adânc, bazat pe încredere, nu va mai putea fi posibilă din cauza ”Rusiei lui Putin”, deși comerțul oportunist, cu interese comune, nu va dispărea, adaugă economistul Raiffeisen.
Analistul austriac face chiar o trimitere la scenariul Revoluției române din ’89 ca singură soluție prin care Vestul și Rusia ar putea repara relațiile – adică răsturnarea conducerii de către un eșalon inferior al statului, cu sprijinul armatei, pe fondul revoltei populare – scenariu considerat însă nerealist.
”O întoarcere la normalitate în sfera economică nu va fi posibilă fără un scenariu foarte improbabil al schimbării rapide a guvernului Rusiei (spre exemplu în registrul scenariului românesc, unde o parte din forțele militare se aliază cu populația împotriva conducerii și a aparatului dur de securitate)”, crede Deuber.
Rușii au răspuns sancțiunilor europene cu introducerea controlului capitalurilor – inclusiv cu interzicerea vânzărilor de active în ruble de către investitorii străini -, cu creșterea ratei cheie de la 9,5% la 20% și cu închiderea bursei cel puțin pentru luni. Rubla a sărit de la 83 la aproape 120 de unități pe dolar înainte să scadă spre 110 pe finalul zilei de tranzacționare. Dolarul fizic se vinde la unele bănci cu un curs cu 80% peste cel de vineri.
Țițeiul Brent a sărit peste pragul de 100 de dolari pe baril, iar gazele au trecut de 120 euro/MWh.
”Vânzarea activelor rusești și deprecierea masivă a rublei va cântări asupra monedelor din Europa Centrală și e Est”, arată analiștii Erste. Monedele regionale, cu excepția leului, au căzut cu câte 1-2%.
”Invazia Rusiei și sancțiunile dure subsecvente luate de țările Vestice riscă să alimenteze inflația prin limitarea comerțului cu mărfuri cheie”, avertizează Katarina Gumanova și Malgorzata Krzywicka, de la Erste.
Impactul în economie și piețe ar putea fi chiar mai aspru dacă rușii decid să răspundă.
Un prim pas ar putea fi blocarea investițiilor străine directe, apoi un moratoriu la plățile scadente ale băncilor către SUA și UE, arată Brzeski. Apoi ar putea fi oprite și plățile scadente ale datoriilor firmelor.
Dincolo de sfera financiară, Rusia ar mai putea decide și interzicerea importurilor din UE, Marea Britanie, Elveția și Norvegia, care reprezintă 120 de miliarde de euro sau 41% din importurile de bunuri, arată economistul ING. Rusia a mai luat măsura interzicerii importurilor de alimente după ce a fost sancționată în 2014-2015 ca urmare a anexării Crimeii și inițierii conflictului separatist din Donbas.
După ce Europa a închis spațiul aerian avioanelor rusești, Rusia și-a închis spațiul aerian pentru 36 de țări, ceea ce face dificilă tranzitarea către Asia.
Rușii ar putea interzice și exporturile de metale (inclusiv titan și metale rare), necesare industriei europene.
Până acum, importurile de gaze din Rusia au curs fără probleme, inclusiv cele care tranzitează Ucraina, dar Rusia ar putea decide să le reducă și chiar să le oprească, arată Brzeski. Gazele reprezintă circa o zecime din exporturile totale ale Rusiei și circa 5% din veniturile bugetare. În schimb, Europa importă 40% din gaz din Rusia și 25% din petrol.
Petrolul este, de altfel, cea mai importantă resursă a Rusiei – reprezintă jumătate din exporturi sau circa 15-20% din PIB. ”Este improbabil ca Rusia să taie complet livrările de petrol, dar ar putea redirecționa fluxurile”, crede analistul ING.
Europenii, așa cum am arătat și mai sus, au avut grijă să nu deranjeze cu sancțiunile sectorul energetic, cel puțin în ceea ce privește livrările. Europa se confruntă deja cu facturi foarte ridicate la energie, după o explozie a prețurilor, dar și prețurile alimentelor sunt în creștere – atât Rusia cât și Ucraina sunt importante țări agricole.
”Pe termen scurt, reducerea aprovizionării cu energie și mărfuri va cântări asupra creșterii și va împinge în sus inflația pentru o vreme mai îndelungată. Riscurile unei stagflații au crescut, mai ales în Europa”, arată Carsten Brzeski.
Șansele ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânda cheie în curând au scăzut. Pe partea fiscală, Germania este așteptată să aibă o politică mai laxă, în condițiile în care a anunțat creșterea cheltuielilor militare cu 100 de miliarde de dolari în acest an și majorarea bugetului armatei la 2% din PIB pe an.
Încrederea în economie s-a deteriorat în februarie în majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est. Datele culese de Comisia Europeană nu includ impactul invaziei declanșate de Rusia în 24 februarie.
Deși relații comerciale cu Rusia a țărilor ECE sunt reduse – cea mai mică dependență este în cazul României – este de așteptat ca războiul să ducă la o deteriorare a încrederii în perspectivele economice, cred analiștii Erste.
