Invazia Ucrainei de către Rusia a dus la turbulențe în piețele financiare internaționale. La București, costurile de împrumut ale statului au crescut abrupt pe toate scadențele, mai ales pe termen mediu și lung, și sunt foarte aproape de nivelurile înregistrate la vârful crizei COVID, relevă date analizate de Profit.ro.
O licitație a Ministerului de Finanțe a eșuat după ce ofertele au fost respinse ca urmare a dobânzilor prea ridicate.
Randamentul mediu la titlurile pe 10 ani a ajuns la 5,89% în piața secundară, cu 25 de puncte de bază peste nivelul de la finele zilei trecute. Este cel mai ridicat nivel de după martie 2020, când piața era afectată de pandemia COVID-19 și restricțiile severe sociale și economice – randamentul maxima a ajuns atunci la 5,92%, dar ulterior politica monetară a devenit foarte stimulativă, cu o scădere a ratei cheie și injecții de lichiditate în piață inclusiv prin achiziții de titluri de stat de către banca centrală.
Afară de scurtul vârf din primăvară lui 2020, ratele au mai fost așa de ridicate ca joi în ianuarie 2013 – atunci dobânzile erau în descreștere după criza financiară și economică, inclusiv după o relaxare a politicii monetare, în condițiile în care inflația era în scădere.
Ministerul Finanțelor voia să vândă joi datorie scadentă în 10 ani, dar obligațiunile au atras subscrieri de 438 de milioane de lei față de o valoare a prospectului de 500 de milioane de lei. Toate ofertele au fost respinse din cauza randamentului prea mare cerut de către bănci.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a generat volatilitate ridicată în piețe. Acțiunile au scăzut la burse (cea de la București a căzut cu 4,3%), în timp ce investitorii au mutat banii spre dolari și franci elvețieni, care s-au apreciat în raport cu restul monedelor, inclusiv a euro.
Monedele din regiune au scăzut cu 0,3-1,7% față de cotația de miercuri, cel mai lovit fiind forintul maghiar.
Leul a rămas aproape nemișcat, fiind moneda care de regulă este cea mai puțin volatilă, în condițiile în care este controlată strict de banca centrală.
Și în celelalte țări din ECE costurile cu datoria publică sunt în creștere – România are, însă, în continuare cele mai ridicate dobânzi. Războiul pornit de Rusia vine ca o problemă suplimentară peste inflația ridicată – chiar deosebit de ridicată în ECE -, având în vedere că cele mai multe țări din afara zonei euro așteaptă ca indicele prețurilor de consum să ajungă la o creștere anuală de două cifre.
Indicele VIX, care exprimă volatilitatea piețelor, a crescut la 35-36 de puncte joi, cu mult peste limita de 30 de la care incertitudinea în piață este considerată foarte ridicată.
