Banca Națională a României se arată îngrijorată de dinamica economică în următoare perioadă, chiar dacă în primul trimestru produsul intern brut a crescut peste așteptări. Banca centrală subliniază pericolele mari venite din mediul extern, care găsesc România vulnerabilă în ceea ce privește deficitul bugetar și pe cel de cont curent. Chiar în ședința în care a majorat rata cheie peste așteptările pieței, ca răspuns la o inflație cu mult peste așteptările de la începutul anului, banca avertizează că politica monetară trebuie întărită cu atenție, pentru a nu genera o încetinire semnificativă a creșterii economice.
BNR, la fel ca economiștii, se arată surprinsă de creșterea economică din primul trimestru al acestui an (dinamică de 5,2% trimestrială și 6,4% anuală), și se așteaptă ca excedentul de cerere să ajungă astfel ”vizibil” peste nivelul anticipat, dar în același timp să fie relativ moderat, potrivit minutei ședinței de politică monetară din 6 iulie, publicată astăzi.
Pentru trimestrul al doilea BNR vede o încetinire a creșterii economice, în condițiile în care consumul arată o accelerare semnificativă, ”dar temporară” față de aceeași perioadă din 2021, în timp ce investițiile sunt în scădere, evoluție indicată mai ales de scăderea volumului lucrărilor de construcții. În trimestrul al treilea creșterea economică ar urma să reaccelereze, în principal ca urmare a unui efect de bază.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
”S-a arătat în mod repetat că prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor impuse Rusiei generează incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare”, se arată în minută.
Creșterea de 1 punct procentual livrată în ședința din această lună de BNR a surprins piața, care vedea păstrarea ritmului mai lent în comparație cu celelalte bănci centrale. BNR arată că politica monetară trebuie atent dozată, ”astfel încât să se evite pe cât posibil o încetinire semnificativă a creșterii economice, date fiind și efectele contracționiste majore generate de șocurile ample pe partea ofertei, îndeosebi de criza energetică, dar și cerința progresului consolidării bugetare”.
Rata anuală a inflației a crescut de la 13,8% în aprilie la 14,5% în mai, după ce în martie fusese la 10,2%. Ulterior ședinței BNR au fost publicate și datele de inflație pe iunie – rata a ajuns la 15,2%.
Inflația CORE2 ajustat a crescut de la 7,1% în martie la 9,1% în mai și apoi a accelerat la 9,8% în iunie. Banca pune creșterea inflației de bază pe seama șocurilor globale de ofertă, amplificate de efectele războiului din Ucraina și de sancțiunile asociate, care au efecte în plan intern inclusiv prin creșterea așteptărilor inflaționiste și în condițiile în care cererea rezistă pe anumite segmente.
BNR remarcă și creșterea puternică a prețurilor producției industriale – prețurile la poarta fabricii – pe care o pune pe seama scumpirii energiei și materiilor prime, precum și a blocajelor în lațurile de producție și aprovizionare, și se așteaptă ca aceste scumpiri să se transfere treptat și în bunurile și serviciile destinate consumului, în funcție de condițiile cererii.
Banca centrală mai remarcă și așteptările ridicate de inflație ale agenților economici, dar și tendința de scădere a puterii de cumpărare a populației, ca urmare a unei dinamici a salariilor sub inflație.
BNR atrage din nou atenția cu privire la deteriorarea contului curent (ajuns la un deficit net de 10,2 miliarde de euro în primele cinci luni din acest an, comparativ cu 5,7 miliarde de euro în aceeași perioadă din 2021). Ieșirile de valută din contul curent au venit inclusiv ca urmare a creșterii distribuirilor de dividende către acționarii străini.
”Deși atribuibile parțial unor factori conjuncturali, tendințele au fost considerate deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului, dată fiind și diminuarea vizibilă față de finele anului 2021 a gradului de acoperire a deficitului de cont curent cu investiții străine directe și transferuri de capital”, se arată în minută.
BNR remarcă și că piața muncii este mai tensionată, efectivul salariaților este în creștere și deficitul de forță de muncă raportat de companii s-a apropiat de nivelurile de dinainte de pandemie, chiar dacă șomajul este încă mai ridicat decât în prima parte a lui 2020, dar în scădere de la începutul anului cu 0,4 pp la 5,4%.
Banca centrală se așteaptă, totuși, ca presiunea de creștere a salariilor să fie frânată de constrângerile firmelor venite din costurile mai mari de operare (energie, transport, materii prime), precum și ca urmare a efectelor și incertitudinilor generate de războiul din Ucraina.
Politica BNR cu privire la lichiditatea din piață, majorarea ratei cheie și așteptările pieței privind noi creșteri de dobânzi au dus la majorarea ratelor din piață. Totodată, titlurile de stat în lei au scăzut ca valoare și randamentele pe termen lung au depășit 9%, evoluție pe care BNR o pune pe seama unui episod de vânzare a activelor țărilor emergente ca urmare a așteptărilor privind înăsprirea politicii monetare de către Fed și BCE, dar și a deteriorării sentimentului de risc al investitorilor față de țările din regiune.
Cursul a rămas stabil – leul e aproape nemișcat în acest an, spre deosebire de monedele țărilor din regiune, care au fluctuat puternic -, însă BNR, despre care analiștii arată că intervine pentru a ține leul, avertizează că presiunile se acumulează.
”Riscurile la adresa acestuia ar putea însă să se reamplifice și să afecteze inclusiv indicatorii de vulnerabilitate externă, au atenționat mai mulți membri ai Consiliului, făcând referiri atât la dezechilibrul extern în accentuare și la incertitudinile asociate consolidării bugetare, cât și la perspectiva politicilor monetare ale Fed și BCE, precum și la diferențialul semnificativ al ratei dobânzii locale față de țările din regiune, în condițiile continuării creșterii alerte a ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria”, se arată în minută.
Banca centrală din Ungaria a ajuns cu rata cheie la 9,75% pe an, cea din Polonia e la 6,5% și cea din Cehia la 7%, în timp ce BNR este la 4,75%.
BNR mai remarcă și creșterea accelerată a creditului, mai ales a celui în lei și în special pe segmentul companiilor, evoluție pe care o pune pe seama unui necesar mai mare de finanțare a activităților curente ale firmelor. Pe de altă parte, banca centrală remarcă o scădere a dinamicii anuale de creștere a masei monetare, evoluție care s-ar putea consolida în viitorul apropiat.
Banca centrală și-a revizuit din nou în sus prognoza de inflație, ca de fiecare dată în ultimul an. De această dată se așteaptă ca inflația să revină la niveluri de o singură cifră în a doua parte a anului 2023. Pe termen mai scurt, inflația mai mare este generată de creșterile peste așteptări ale prețurilor la combustibili, gaze naturale și energie electrică, precum și ale alimentelor procesate. Prețurile administrate sunt așteptate să dea și ele un imbold inflației, ca urmare a scumpirii biletelor CFR și ale creșterii accizelor la tutun.
Importantă pentru inflația viitoare este și schema de compensare a prețului la carburanți – reducerea de 50 de bani/litru la pompă – și modul în care aceasta a fi aplicată.
Fondurile europene din PNRR sunt considerate ”vitale” de către banca centrală (lucru subliniat recent și de guvernator la briefingul de presă). Ungaria, care programul PNRR blocat, se confruntă cu presiuni mari de depreciere a forintului și a fost nevoită să ridice accelerat dobânzile.
Scăderea deficitului bugetar este din nou menționată de BNR ca fiind sursă de incertitudine și risc, având în vedere conjunctura actuală socială și economică.
