Ministerul Finanțelor a contractat un nou împrumut peste suma planificată, acceptând să plătească un randament de peste 9% investitorilor.
Obligațiunile cu scadența în iunie 2026 au atras oferte de 957,5 de milioane de lei, de peste trei ori mai ridicate decât prospectul de 300 de milioane de lei. După o serie de licitații mai slabe la jumătatea acestei luni, Finanțele au împrumutat 728,6 milioane de lei, peste referința anunțată, dar au plătit un randament mediu de 9,08% și unul maxim de 9,1%.
Este cea de-a patra licitație la rând în care împrumuturile sunt luate de Guvern cu un randament de peste 9%. La începutul săptămânii, MFP a emis titluri cu scadența în octombrie 2030 cu un randament de 9,16%.
În piața secundară, curba randamentelor este aproape plată, cu o diferență de doar 36 de puncte de bază între dobânda la un an și cea la 10 ani.
Titlurile în lei emise de România și cele în forinți emise de Ungaria au suferit cel mai mult din regiune de pe seama inflației excesive și a volatilității din piețele internaționale din ultima perioadă, manifestată mai ales în iunie.
Obligațiunile maghiare au fost suplimentar lovite de deprecierea forintului, rezolvată parțial de creșterea ratei cheie la aproape 10% pe an și de întețirea negocierilor cu Comisia Europeană pentru deblocarea fondurilor europene din programul Next Generation.
Atât România cât și Ungaria se confruntă cu problema deficitelor gemene ridicate – contul curent și balanța fiscală sunt pe un sold net negativ, în pofida inflației care lucrează în favoarea statului. În cazul deficitului bugetar, acesta s-a îmbunătățit în România de la 2,2% la 1,6% din PIB în perioada ianuarie-mai comparativ cu aceeași perioadă din anul trecut, dar este prognozat să rămână la cel mai ridicat nivel din regiune, la 6,7% în acest an, față de 7,1% anul trecut.
Ungaria a înregistrat o creștere a cheltuielilor de peste 35% comparativ cu anul trecut, față de o creștere cu 25% a încasărilor, în condițiile în care a crescut cheltuielile înainte de alegeri și a pre-finanțat proiecte de le bugetul public în așteptarea fondurilor UE, potrivit unei analize Erste. Ungaria ar urma să aibă al doilea cel mai ridicat deficit din rândul țărilor non-euro la 4,9% din PIB în acest an, față de 6,8% anul trecut.
Obligațiunile poloneze ajunseseră la randamente de peste 8% în iunie, care au scăzut însă ulterior la 6,5%, o reducere de peste un punct procentual față de vârf fiind și în cazul titlurilor cehești la 4,5%.
În România Ministerul de Finanțe este în urmă cu acoperirea necesarului de finanțare. Până la finele lunii iunie a emis 41% din ținta în piața internă și 47% din necesarul brut a fost acoperit, dacă sunt luate în calcul și împrumuturile din PNRR.
Erste se așteaptă ca regiunea Europei Centrale și de Est să se apropie de vârf în ceea ce privește randamentele. Pe de altă parte, pentru România sunt estimate creșteri de dobândă în continuare din partea băncii centrale, prin care să fie redus ecartul față de celelalte țări din regiune. Dobânda cheie din România, la 4,75%, este sub cea din Polonia (6,5%), Cehia (7%) sau Ungaria (9,75%).
Datoria publică a României ar urma să rămână la circa 48% din PIB în acest an, față de 35% înainte de pandemie. Este al doilea cel mai mic nivel din regiune după cel al Cehiei (43%). Cea mai îndatorată țară este Ungaria, cu 73% din PIB, în timp ce Polonia este la 55%.
