Cresc în sfârșit mai consistent și dobânzile la depozite, după ce banca centrală a accelerat majorarea ratei cheie, iar piața a rămas într-un deficit persistent de lichiditate. Pe de altă parte, dobânzile la credite au crescut și ele consistent, mai ales în cazul companiilor.
Inflația deosebit de ridicată, care a ajuns la 15,1% în iunie, cel mai mare nivel din ultimii 19 ani, a pus sub amenințare majoră puterea de cumpărare a românilor, mai ales a economiilor din bănci. Creșterile de dobânzi din ultimele luni par să fi stabilizat rata reală, însă la un nivel profund negativ. Această situație ar trebui să se îmbunătățească pe măsură ce inflația vine în jos – lucru care nu se va întâmpla însă foarte repede – și rata cu care sunt remunerate depunerile crește.
Dobânda la depozitele noi în lei a crescut la 5,54% în iunie, cu circa un punct procentual peste nivelul din mai, și a ajuns la cel mai ridicat nivel de după februarie 2012.
Firmele reușesc din nou să obțină cele mai bune condiții de la bănci, cu o creștere de peste un punct procentual la 6,05% a ratei medii în iunie pentru depunerile noi la termen. Companiile nu au mai obținut astfel de dobânzi din perioada imediată de după criza financiară, când inflația era încă ridicată ca urmare a politicilor fiscale și monetare – ultimele mai stricte însă decât în prezent.
Populația, care nu are aceeași putere de negociere precum firmele, primea o dobândă de 4,06% în iunie, cu circa 0,8 pp peste nivelul din mai.
Dobânda medie la depozitele în sold a crescut cu peste jumătate de punct la 3,78% pe an – tendință care se va manifesta și în perioada următoare pe măsură ce depozitele sunt reînnoite.
Credite mai scumpe, dobânda la ipotecare ajunge aproape de 5%
Creditele s-au scumpit în iunie pe toate tipurile, cele mai mari creșteri fiind în cazul împrumuturilor de consum și a celor destinate companiilor.
Împrumuturile noi de nevoi personale au ajuns la o dobândă medie efectivă (ce include și comisioanele) de 1,84% pe an, cu circa un 1 pp peste nivelul din mai și la cel mai ridicat nivel de după martie 2019.
Dobânda efectivă la împrumuturile ipotecare noi a ajuns la 4,95%, cu 0,23 pp peste nivelul din mai, însă cu doar un 1 pp peste minimul de la începutul crizei COVID-19 atins în octombrie 2021.
În cazul creditelor în sold pentru locuințe cu scadența inițială de peste 5 ani, dobânda curentă a crescut cu circa 0,2 puncte la 5,74%. Față de acum un avans avansul e de circa 1,6 puncte procentuale. Și aceste rate vor crește pe măsură ce noile cotații ROBOR, respectiv noile valori ale IRCC sunt actualizate în ratele curente – de creșterea dobânzilor vor scăpa cei care au luat credite cu dobândă fixă care să acopere măcar această perioadă.
Cele mai mari scumpiri ale creditelor sunt în dreptul împrumuturilor pentru firme. În cazul creditelor noi rata medie a crescut cu încă 0,4 pp la 7,75% și este aproape dublă față de nivelul din urmă cu 10 luni. Similar, rata medie pentru împrumuturile în sold a crescut cu 0,56 pp la 7,67% și este cu aproape 3,5 pp mai mare decât în urmă cu 10 luni.
Deja firmele au început să fie mai interesate de împrumuturile în valută în ultimele luni, unde creșterea volumelor a fost fulminantă, chiar dacă dinamica în lei se menține de asemenea deosebit de ridicată. Spre comparație, rata medie la împrumuturile în euro acordate firmelor era de 2,35% pentru afacerile în sold, respectiv de 1,5% pentru cele noi (aici fiind o scădere foarte mare în iunie de peste 1 pp, probabil influențată de un credit mare în euro).
Cele mai bune oferte la depozite
În ultimele trei luni, mai multe bănci au anunțat majorarea ratelor la depozite. Spre exemplu, Raiffeisen Bank a majorat în mai dobânda la depozitul pe 6 luni la 3,5%, apoi în iunie la 4,25% și apoi din nou în iulie la 6%. CEC Bank a dus dobânda la 5,5% și apoi la 6,2% în august. De altfel, tot mai multe bănci vin în zona de 6% pentru depunerile pe 3-6 luni – perioada care rentează într-un mediu de dobânzi în creștere, chiar dacă ratele oferite pe termen mai lung sunt teoretic mai bune, acestea ajung să fie rapid egalate de ofertele actualizate pe termen mai scurt.
Cele mai bune 10 oferte sunt în general de la bănci mici, care au o bază mică de lichiditate și trebuie să fie competitive prin preț. TBI Bank conduce pe toate scadențele principale până la un an, urmată de Patria Bank și TBI Bank. Printre ofertele bune se găsesc și cele ale Raiffeisen Bank, BRD și OTP Bank, bănci de top 10.
Perspectivele dobânzilor în perioada următoare
În ultimele 9 luni BNR a dus dobânda cheie de la 1,25% la 4,75% și a devenit creditor net al sistemului bancar, așa încât dictează dinamica dobânzilor din piața interbancară. Dinamică ce a fost neîncetat în sus. În ultimele luni încep să se vadă și efectele asupra dobânzilor, în condițiile în care, pe de o parte BNR a accelerat creșterile de rate, pe de altă parte băncile au fost forțate de condițiile monetare să crească dobânzile la depozite pentru a atrage lichidități de la clientelă.
BNR este așteptată ca pe 5 august să majoreze din nou rata cheie cu 0,75-1 pp, mișcare ce a fost prinsă deja în creșterea dobânzilor interbancare. ROBOR la 3 luni a crescut după ședința BNR din iulie cu aproximativ 1 pp și a ajuns la 8%. Un avans de circa 1 pp s-a înregistrat și în cazul dobânzilor medii interbancare, pe baza cărora se calculează IRCC, la circa 6%.
Banca centrală a României trebuie să se apropie măcar de colegele din regiune. Banca Națională a Poloniei a majorat rata cheie în iulie cu 0,5 pp la 6,5%, Banca Ungariei a crescut cu 1 pp la 10,75%, în timp ce Banca Cehiei a crescut rata cheie cu 1,25 pp la 7%. BNR are, astfel, mult de recuperat și măcar pentru a nu rămâne în urmă.
Dobânzile la credite urmează să mai crească, astfel, câtă vreme nu s-a ajuns la nivelul de vârf al dobânzii cheie, estimat de analiști la 6-6,25% la finele acestui an. Multe depind în perioada următoare atât de dinamica inflației, cât și de cea a creșterii economice. Totodată, în mod particular pentru dobânzi este de urmărit dacă BNR va schimba ceva în politica de lichiditate – ratele interbancare au depășit chiar și nivelul ratei Lombard, care este cu 1 pp peste dobânda cheie și a devenit principalul instrument de intervenție al BNR pentru controlul dobânzilor.
