Autori

Lumea trece la o perioadă de inflație și dobânzi ridicate, după mai bine de un deceniu de dobânzi extrem de scăzute. Tranziția este una ”provocatoare”, crede Henk Paardekooper, directorul general al First Bank, însă nu se poate vorbi de o criză financiară. Măsurile din pandemie pentru sprijinirea creditării și a clienților au fost bune, însă acum nu mai este treaba guvernului să intervină pentru a proteja pe toată lumea, spune bancherul.

Sergiu Oprescu, președintele executiv al Alpha Bank România, spune că băncile sunt împinse la precauție în perioada următoare din cauza incertitudinilor majore generate de contextul geopolitic și de cel financiar și economic. Oprescu nu este, însă, pesimist, și vedem clienții mai bine pregătiți decât la criza precedentă și un sistem bancar cu alt nivel de capitalizare și reglementare.

Cea mai mare incertitudine este generată de situația geopolitică și de războiul din Ucraina, spune Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România. În partea economică se vede deja o încetinire, cu efecte și în nivelul creditării și economisirii. Conjunctura este foarte dificilă, crede Bîtu, astfel că e nevoie ca statul să cântărească bine măsurile fiscale și monetare.

Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania, spune că încetinirea economiei a început să se vadă și în afacerile băncii, mai ales în zona creditelor de consum și a celor ipotecare, dar pe de altă parte au crescut finanțările în zona de infrastructură. Sistemul bancar intră cu capital ridicat și cu lichiditate în perioada următoare și aceasta ar putea fi depășită destul de bine în următoarele luni, spune Tetik, care adaugă că cel mai mare risc vine din finanțarea datoriei publice.

Raiffeisen Bank a restituit către peste 5.500 de clienți 13,4 milioane de euro, ca urmare a unei decizii judecătorești prin care s-a stabilit că banca a majorat nelegal dobânzile clienților, informează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Willi Cernko, CEO al grupului financiar austriac Erste, care deține a doua cea mai mare bancă românească, spune că regretă votul de astăzi al Austriei împotriva aderării României la Schengen și că această decizie va avea un impact asupra a milioane de cetățeni ai Uniunii Europene. Declarația lui Cernko vine în contextul în care deja la București au apărut apeluri din partea politicienilor și nu numai de boicotare a firmelor cu capital austriac.

Cele mai importante bănci cu capital austriac din România au solicitat statului să fie amnistiate de la plata dobânzilor penalizatorii pentru sumele rezultate în urma unei decizii a Curții de Conturi privind subvenționarea sistemului de economisire-creditare. Guvernul a refuzat să anuleze dobânzile, care totalizează circa 62 de milioane de euro, astfel că cele două bănci pentru locuințe din cadrul grupurilor BCR și Raiffeisen se vor judeca din nou cu statul, după alte litigii mai vechi.

Băncile din România au trecut de la deficit la excedent de lichiditate în raport cu banca centrală în noiembrie, pentru prima oară după februarie, lună în care Rusia a invadat Ucraina și a generat o undă de șoc pe piețele financiare regionale. Dobânzile interbancare au scăzut luna trecută în pofida faptului că rata cheie a fost majorată din nou, dinamică ce confirmă din nou importanța poziției lichidității în nivelul costului finanțării.

Ministerul Finanțelor a împrumutat aproape 1,5 miliarde de lei din piața internă, la randamente în scădere față de săptămâna trecută și mai ales față de începutul lui noiembrie. Este pentru prima oară din septembrie când statul împrumută lei la dobânzi de sub 8% pe an.

Situația devine din ce în ce mai complicată pentru firmele care caută finanțare nouă.