Băncile s-au scăldat în lichiditatea abundentă din piața interbancară pe finalul lui 2022 și nu s-au mai bătut între ele cu oferte tot mai ridicate prin care să atragă depozite de la clientelă, astfel că dobânzile s-au dus în jos, deși inflația a fost cea mai mare din ultimele aproape două decenii. Au scăzut și ratele de referință interbancare, însă creditele pentru populație s-au scumpit din nou. Actualizarea IRCC de la 1 ianuarie aduce noi creșteri de dobânzi pentru cei cu rata variabile, însă unii s-ar putea bucura în curând de scăderea ROBOR.
Cum conlucrează autoritățile de management cu băncile, consultanții și clienții, măsurile care pot îmbunătăți relația între partenerii implicați în proiecte, greșelile de evitat în relația bănci-clienți, soluțiile pentru a crește sumele cheltuite efectiv în proiecte din sumele deja alocate din PNRR, care stau în conturi, vor fi anunțate la conferința Profit.ro & First Bank, programată pentru astăzi, de la ora 09.00, și care va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Anul trecut a venit cu condiții financiare mult mai restrictive. Banca Națională a Românei a luat dobânda cheie de la minimul istoric de 1,25% din pandemie și a dus-o la 6,75% în noiembrie 2022 și la 7% începând cu ianuarie 2023.
Dobânzile la depozite au crescut puțin mai repede decât cele la credit anul trecut, în condițiile în care băncile au fost nevoite să caute activ bani de la clientelă începând cu luna martie, imediat după ce Rusia a invadat Ucraina și a generat volatilitate în piețe, inclusiv o penurie de lichiditate care a ținut până la finele toamnei.
Rata medie la depozitele noi a crescut de la sub 1,9% în decembrie 2021 la 6,7% în decembrie 2022. Vedem, însă, o scădere a dobânzii medii după vârful de 7,3% atins în octombrie. În noiembrie și decembrie piața a trecut pe exces de lichiditate, astfel că băncile au fost mult mai puțin presate să liciteze în sus pentru depozite de la clientelă – cel mai rapid acest lucru s-a resimțit în media plătită firmelor, care a scăzut cu circa 1 punct procentual la 6,5%, sub cea plătită populației care a crescut cu circa 0,2 puncte procentuale față de octombrie la 7,1% și a rămas relativ nemodificată față de noiembrie. În ianuarie lichiditatea din sistemul bancar a ajuns la un nivel record, astfel că este de așteptat ca dobânzile al depozite să fi scăzut în continuare.
În cazul stocului de depozite la termen, rata medie a crescut anul trecut de la 1,8% la 6,4%, cu o încetinire în ultimele două luni a anului trecut.
De reținut că inflația a fost anul trecut foarte ridicată, atingând 16,4% în decembrie, cel mai ridicat nivel de final de an din ultimele două decenii.
Astfel că în continuare ratele de dobândă cu care sunt remunerate economisirile sunt puternic real-negative.
Dobânda medie la creditele noi în lei a scăzut în decembrie la circa 9,7% de la 10% în noiembrie, revenind la nivelul din octombrie, față de 5,3% la finele lui 2021.
În cazul împrumuturilor pentru populație, dacă luăm în considerare și celelalte costuri cu creditele, cum ar fi cele cu comisioanele, dobânda medie efectivă (DAE) a crescut, de fapt, în decembrie, pentru a patra lună la rând.
Astfel, DAE la creditele de consum a ajuns la 14%, de la 13,4% în luna precedentă și 9,3% la finele lui 2021, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani. Cum creditele de consum sunt în general pe termene scurte, băncile au majorat dobânzile pentru a compensa inflația, având în vedere că nu au posibilitatea de a-și completa veniturile reale pierdute în viitor.
DAE la creditele noi pentru locuințe a sărit cu încă aproape 0,2 puncte procentuale până la 7,4%, cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani și jumătate, în timp ce la finele lui 2021 era la 4%. Pentru un credit pe 30 de ani de 85.000 de euro echivalent în lei, asta înseamnă o creștere a ratei lunare de 45% sau 900 de lei până la aproape 2.900 de lei, ceea ce limitează considerabil persoanele eligibile, având în vedere că gradul maxim de îndatorare pentru prima locuință este de 45% din veniturile debitorului. Anul trecut salariul mediu a crescut cu 13,4% până la aproape 4.400 de lei – în termeni reali, salariile au scăzut cu 2,6%.
Creditele noi pentru firme în lei s-au ieftinit, însă, în decembrie cu circa 0,3 puncte procentuale până la o dobândă medie anuală de 10%.
În noiembrie, decembrie și ianuarie am văzut o scădere a dobânzilor din piața interbancară, ca urmare a lichidității în exces, ceea ce a tras și unele dobânzi la credite în jos.
Cotațiile ROBOR au scăzut pe toate scadențele și cel mai mult – pentru scadența la 3 luni reducerea a fost de aproape 0,7 puncte procentuale până la 7,4% în ianuarie. Tendința a continuat și în prima jumătate a lunii februarie și media ROBOR la 3 luni a ajuns la 7,1%.
Totodată, rata medie la tranzacțiile interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a scăzut cu 0,5 puncte procentuale până la 5,8%. Ca urmare a creșterii ratei cheie în ianuarie, precum și a ratei de dobândă pentru facilitatea de depozit, rata medie la tranzacțiile interbancare a înregistrat o ușoară creștere în ultima lună, până la circa 6%.
Pentru creditele în sold ale tuturor debitorilor, dobânda medie la lei a scăzut foarte puțin 9,3% pe an, după 14 luni consecutive de creștere. La finele lui 2021 dobânda medie la credite era de 5,7% pe an.
Rata medie de dobândă pentru creditele acordate populației în lei pentru locuințe a stagnat la 7,5% pe an în decembrie, dar a crescut cu 3,2 puncte procentuale față de decembrie 2021.
Dobânda medie plătită de firme pentru creditele în lei în sold a scăzut cu circa 0,1 puncte procentuale în decembrie față de luna precedentă la 10,2% - în urmă cu un an rata medie era de 4,8%. Așadar, dobânzile plătite de firme au crescut de mai bine de două ori într-un an, dar pentru că în general este vorba de împrumuturi cu scadențe relativ scurte, de câțiva ani, impactul nu a fost atât de dramatic - creșterea dobânzilor aduce o majorare de circa o zecime a costului cu rata pentru un împrumut pe trei ani.
Și dobânzile plătite de firme pentru împrumuturile noi în euro au continuat să crească și au ajuns la o rată medie de 4,6%, față de 4,3% în luna precedentă. Chiar și așa, dobânzile sunt la mai puțin de jumătate față de cel plătite pentru împrumuturile în lei, ceea ce explică de ce finanțarea în valută a devenit mult mai căutată de companii în ultima jumătate de an.
Marja netă a băncilor s-a redus anul trecut cu circa 1 punct procentual până la 2,9 puncte pentru afacerile în sold și cu 0,4 pp până la 2,9 puncte pentru afacerile în sold.
