Banca Națională a României a menținut rata cheie la 7% pe an și a păstrat nemodificate și celelalte rate ale facilităților permanente, în linie cu așteptările analiștilor. Banca centrală se așteaptă la o descreștere ”semnificativ mai alertă” a ratei anuale a inflației, îndeosebi din trimestrul al treilea.
Cum conlucrează autoritățile de management cu băncile, consultanții și clienții, măsurile care pot îmbunătăți relația între partenerii implicați în proiecte, greșelile de evitat în relația bănci-clienți, soluțiile pentru a crește sumele cheltuite efectiv în proiecte din sumele deja alocate din PNRR, care stau în conturi, vor fi anunțate la conferința Profit.ro & First Bank, programată pentru 14 februarie și care va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Dobânda BNR pentru facilitatea de creditare a rămas la 8% pe an, în timp ce cea pentru facilitatea de depozit a fost păstrată la 6%. Au rămas nemodificate și nivelurile rezervelor minime obligatorii. Miercuri, Banca centrală a Poloniei, care reprezintă un reper în regiune pentru BNR, a menținut, de asemenea, rata cheie nemodificată la 6,75% pe an.
BNR crescuse în ianuarie rata cheie cu 0,25 puncte procentuale la 7% pe an, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani. Mișcarea BNR a venit în contextul inflației care a ajuns la 16,4% la finele anului trecut, în ușoară scădere de la 16,8% în noiembrie, când atinsese cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 20 de ani. Mulți analiști consideră că modificarea din ianuarie a fost ultima creștere a ratei cheie pentru acest an și că de acum banca centrală va aștepta ca rata inflației să scadă.
În decembrie și, mai ales, ianuarie, condițiile din piață s-au relaxat, pe fondul unui exces record de lichiditate, care a depășit 21 de miliarde de lei luna trecută. Ratele ROBOR au scăzut, în timp ce media dobânzilor interbancare a stagnat, în pofida majorării ratei cheie la începutul lunii trecute.
Inflația a ieșit din ținta BNR de în primăvara lui 2021 și de atunci s-a depărtat constant. În decembrie, inflația a scăzut ușor în principal ca efect al ieftinirii combustibililor, pe fondul descreșterii cotației petrolului și al aprecierii leului în raport cu dolarul SUA, arată banca centrală.
BNR arată, în comunicatul de presă de azi, că inflația va scădea semnificativ mai rapid până la mijlocul anului viitor decât s-a anticipat anterior, îndeosebi din trimestrul III 2023, în condițiile prelungirii schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie până la 31 martie 2025 și ale redefinirii caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023.
”Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să coboare la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent – în devans cu aproape trei trimestre față de prognoza precedentă –, și să se situeze în decembrie 2023 mult sub valoarea anticipată anterior, pentru ca în ultimul semestru al anului viitor să-și încetinească vizibil scăderea, rămânând la finele orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei”, arată BNR.
Ultima prognoză a BNR, cea din toamnă, arăta inflația la 11,2% la finele anului curent și la 4,2% în trimestrul al treilea din 2024. Guvernatorul Isărescu prezenta, însă, și o variantă alternativă, cu ipoteza plafonării și compensării în continuare a prețurilor la energie (care la acel moment încă nu fusese aprobată) cu inflația la 7,2% la finele lui 2023, respectiv la circa 3,5% în trimestrul al treilea din 2024.
”Pe lângă noua configurație a schemelor de plafonare a prețurilor la energie, descreșterea în perspectivă a inflației are determinanți majori efecte de bază dezinflaționiste tot mai pregnante și corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, dar și influențe venite din probabila restrângere și închidere a excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei, ceva mai lentă totuși decât în proiecția precedentă, implicând intrarea doar ușoară a gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor”, arată BNR.
Astfel, pe lângă scăderea cotațiilor internaționale la mărfuri, BNR se mai așteaptă și la o încetinire a creșterii economice, care ar duce al scăderea presiunilor inflaționiste din economie.
”Cele mai recente date și analize indică o încetinire progresivă a creșterii economiei în trimestrele IV 2022 și I 2023, sub impactul prelungirii războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate, dar și mărirea ușoară a avansului PIB în trimestrul IV 2022, față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul unui efect de bază”, arată BNR.
Noua prognoză de inflație urmează să fie publicată în 15 februarie.
BNR notează excesul de lichiditate din piața interbancară și scăderea dobânzilor în luna ianuarie, precum și scăderea randamentelor la titlurile de stat în contextul mișcărilor regionale favorabile. Totodată, banca centrală mai menționează tendința de apreciere a leului în raport cu euro, ca urmare a creșterii atractivității plasamentelor în monedă națională, ceea ce înseamnă că presiunea de apreciere a monedei naționale a fost adusă de intrările de capitaluri străine.
Principalele riscuri menționate de BNR vin din războiul din Ucraina și sancțiunile asociate, întârzierile la îndeplinirea criteriilor de care depinde plata fondurilor din programul PNRR, precum și clasicele, deja, riscuri generate de politica fiscal-bugetară, în condițiile în care România se află în procedură de deficit excesiv.
BNR mai menționează că o importanță ”deosebită” o au deciziile de politică monetară ale Rezervei Federale a SUA și ale Băncii Centrale Europene, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, ”inclusiv din perspectiva diferențialului ratelor dobânzilor în continuă schimbare, precum și a mișcărilor de capital”.
