Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) a reușit să împace 521 de consumatori cu băncile și societățile financiare nebancare (IFN) prin procedura de conciliere. Numărul de procese de pe rolul instanțelor închise ca urmare a procedurilor de soluționare alternativă s-a dublat anul trecut. De asemenea, rata de refuz a băncilor de a negocia s-a redus la o zecime față de nivelul din urmă cu patru ani.
Cum conlucrează autoritățile de management cu băncile, consultanții și clienții, măsurile care pot îmbunătăți relația între partenerii implicați în proiecte, greșelile de evitat în relația bănci-clienți, soluțiile pentru a crește sumele cheltuite efectiv în proiecte din sumele deja alocate din PNRR, care stau în conturi vor fi anunțate la conferința Profit.ro & First Bank, programată pentru 14 februarie și care va fi transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
CSALB a primit 2.627 de cereri conforme anul trecut, dintre care 1.712 au fost adresate băncilor și restul IFN, acesta fiind și cel mai mare număr de cereri începând cu 2016, de când funcționează Centrul, care are rolul de a împăca în afara instanțelor de judecată clienții și creditorii, pe baza unei proceduri rapide de conciliere, care este și gratuită pentru consumatori.
658 de negocieri între consumatori și bănci/IFN s-au purtat în cadrul CSALB anul trecut, dintre care 521 s-au încheiat cu acceptarea de către părți a soluției propuse de conciliator. Prin procedura alternativă, procesul de negociere este mediat de un conciliator, care de regulă este jurist. Acesta este plătit de CSALB, iar activitatea centrului este la rândul ei finanțată din contribuțiile băncilor.
Băncile au refuzat negocierea fără motive justificate doar în 4,5% din cazuri, față de 17% în anul anterior și 45% în 2018.
”Atitudinea pozitivă a băncilor față de concilierea cu consumatorii a dat tonul performanței pe care au înregistrat-o negocierile anul trecut. În cazul anumitor bănci, mai ales cele care au integrat în strategia lor înlocuirea proceselor costisitoare din instanță cu înțelegeri amiabile în cadrul CSALB, apreciem că se pot contabiliza și rezultatele financiare din această deschidere spre rezolvarea problemelor pe care le au consumatorii”, spune Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB.
Centrul a început în 2019 o strategie de atragere a proceselor aflate pe rolul instanțelor spre procedura de conciliere. În 2021 a rezolvat 67 astfel, iar în 2022 numărul acestora a crescut la 145 de litigii stinse.
”CSALB recomandă fiecărei bănci în parte constituirea de dosare de conciliere în situațiile în care există posibilitatea stingerii unora dintre litigiile existente în instanță ca urmare a soluționării lor în cadrul CSALB. Apoi, băncile ar trebui să identifice consumatorii cu potențiale probleme și să-i direcționeze către conciliere în cazul în care nu reușesc să găsească o soluție prin negocierea directă cu aceștia”, spune Păunescu.
În plus față de negocieri, numărul cererilor soluționate direct de părți (după sesizarea CSALB), a fost în 2022 cât în doi ani anteriori la un loc (592 soluționări directe). Majoritatea soluționărilor directe aparțin IFN: 61% dintre cererile soluționate direct de către părți. Acestea sunt cazuri mai simple, care nu necesită implicarea unui conciliator, arată Centrul.
47% dintre consumatorii care și-au rezolvat prin negociere cu banca solicitările adresate CSALB în 2022 au obținut beneficii între 1.000 și 5.000 de euro. Aceste beneficii vin în principal din reducerea și eliminarea de comisioane, reducerea dobânzilor și scăderea principalului de plată.
60 de persoane, reprezentând 11% din consumatori, au reușit să obțină beneficii în urma negocierilor de peste 10.000 de euro. Suma medie a beneficiilor a fost de 4.000 de euro/consumator anul trecut și cea totală de 2 milioane de euro.
De la deschiderea centrului suma totală a beneficiilor a fost de 8 milioane de euro, în condițiile în care în unele cazuri au fost și ștergeri totale ale datoriilor pentru cazuri sociale acceptate de creditori.
”O altă recomandare pentru 2023 este ca mandatele din partea băncilor să aibă limite valorice superioare față de cele din ofertele comerciale pe care le au în portofoliu, un argument fiind și refuzul consumatorului față de oferta inițială a băncii (în cadrul încercării de soluționare directă)”, arată Păunescu.
Centrul a continuat să primească un număr mare de cereri pe care nu le poate soluționa și pe care le clasează ca neconforme. Peste 1.000 dintre acestea au vizat radierea din Biroul de Credit, dintre care peste 700 au vizat înregistrările pentru datorii neplătite la IFN (aproape 80% din cererile care vizează societățile nebancare).
