Deficitul de cont curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 5 miliarde de euro în primele trei luni din 2023, în scădere cu 425 de milioane de euro față de aceeași perioadă din 2022. Evoluția vine pe fondul scăderii deficitului din comerțul cu bunuri și al creșterii excedentului din servicii. Luna martie arată o înrăutățire a situației comparativ cu februarie.
Proiectul de lege prin care și beneficiarii de credite Prima Casă urmează să fie eligibili pentru a beneficia de prevederile Legii privind darea în plată va trece tacit de Senat și va merge la dezbatere în Camera Deputaților. Inițiativa are avize negative de la BNR și de la Guvern, care ridică mai multe întrebări, cea mai importantă fiind ”cui i s-ar da în plată” un imobil luat cu garanția statului.
Evoluțiile privind prețul creditelor la începutul primăverii arată că suntem aproape de punctul de inflexiune în ceea ce privește costul creditelor în lei, în condițiile în care excesul record de lichiditate din piață a tras în jos referințele interbancare. Dobânzile la creditele ipotecare în sold au rămas practic nemodificate în așteptarea actualizării IRCC de la 1 aprilie, în timp ce împrumuturile noi s-au scumpit. Creditele pentru firme în lei s-au ieftinit, în timp ce dobânzile la valută au luat-o în sus. Cu exces de fonduri în piață, băncile au continuată să scadă dobânzile la depozitele noi.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că începe să creadă că nivelul actual al ratei cheie, stabilit în ianuarie la 7%, este limita de sus pentru acest an, în condițiile în care banca centrală vede inflația în scădere la 7,1% în decembrie. Pe de altă parte, Isărescu spune că băncii centrale nu-i face plăcere să vadă un exces de lichiditate atât de ridicat în sectorul bancar și că acesta este generat de intrări de capitaluri.
Banca Națională a României a revizuit la 7,1% (+0,1 puncte procentuale) prognoza privind rata anuală a inflației la finele lui 2023 și a păstrat la 4,2% estimarea pentru finele lui 2024.