Ministerul Finanțelor a început luna februarie cum a încheiat-o pe ianuarie: adunând la Trezorerie cât mai mulți bani din împrumuturi de la bănci. La prima emisiune de obligațiuni din această lună a luat dublul valorii din prospect.
Finanțele au anunțat programul de împrumuturi de pe piața internă din februarie. Vor să ia la licitație, prin obligațiuni de stat, 4,5 miliarde de lei, la care se adaugă încă 405 de milioane de lei la sesiunile suplimentare de oferte necompetitive și încă 500 de milioane de lei în certificate de trezorerie. Un total de ”doar” 5,4 miliarde de lei.
Luna trecută, Finanțele anunțau intenția de a luat 5,7 miliarde de lei la licitații și încă 645 de milioane de lei în sesiunile suplimentare și au sfârșit prin a trage din piață 26,6 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult.
În total, cu tot cu emisiunile din piața externă de 28 de miliarde de lei și mărunțișul de la populație, MFP a ajuns la 55,3 miliarde de lei împrumutate în ianuarie, adică aproape o treime din necesarul de finanțare pe întreg anul (estimat la 160 de miliarde de lei), ceea ce reprezintă un nou record.
Iureșul de luna trecută pare să se întindă și în februarie, cel puțin pe piața internă și lichiditatea pare în continuare abundentă.
Obligațiunile cu scadența în aprilie 2036 au primit oferte de 1,9 miliarde de lei la un prospect de 500 de milioane de lei. MFP a împrumutat aproape 1,1 miliarde de lei, la un randament mediu de 7,43%, în scădere cu aproape 0,6 puncte procentuale față de luna trecută.
De altfel, din punct de vedere al costurilor, începutul lui 2023 a fost relativ favorabil, în sensul că tendința de scădere din noiembrie-decembrie a continuat.
Scăderea randamentelor este și motivul invocat de Finanțe pentru emisiunea mare de datorie din ultima vreme – ia bani în vremuri bune pentru a putea să limiteze apelul la piață când vor exista eventuale turbulențe. Numai că precauția costă în acest caz, pentru că rezerva de bani de la Trezorerie rămâne datorie și poartă dobânzi de când băncile au acordat împrumuturile.
Costurile cu dobânzile au ajuns deja la 2% din Produsul Intern Brut, dublu față de anii trecuți, și un nivel egal cu bugetul pentru Educație, în condițiile în care datoria publică a crescut de la 35% la 49% din PIB între 2019 și 2022, pe fondul deficitelor fiscale foarte ridicate – 9,2% din PIB în 2020, 7,1% în 2021, 6,4% în 2022. În 2024, an electoral, deficitul ar trebui să scadă la sub 3% din PIB.
Economiștii avertizează că România are piețe financiare mici ca volum și că este dependentă de finanțare externă, mai ales în valută, care ne expune atât riscului valutar, cât și volatilității sentimentului investitorilor.
România plătește cele mai mari dobânzi pe termen lung din Uniunea Europeană, alături de Ungaria, la aproape 7,4% pe an, față de 5,7% în cazul Poloniei și de 4,5% în cel al Cehiei.
