
Ministerul Finanțelor Publice a depășit din nou prospectul de emisiune și a luat din piață mai mult decât intenționa, așa cum s-a întâmplat la aproape fiecare licitație publică din acest an. Guvernul beneficiază de o scădere consistentă a costurilor de împrumut.
O creștere mai mare de 50% pe o perioadă de cel puțin trei luni a cursului ar putea fi considerată automat o situație de impreviziune în contractele de credit ipotecar și ar da dreptul debitorilor să obțină darea în plată în instanță sau reconfigurarea termenilor împrumutului, potrivit unui amendament la un proiect de lege dezbătut în Parlament. Anterior, Curtea Constituțională a arătat că o variație de 20% ar fi prea redusă, astfel că senatorul Daniel Zamfir a venit cu o nouă propunere care ar include toate creditele în franci elvețieni acordate înainte de criză, dar și pe o parte a celor în euro.
Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.
Creșterea economică ridicată n-a adus și o intensificare a investițiilor firmelor românești, care au printre cele mai reduse activități de investiții din UE, arată un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții. Incertitudinea cu privire la viitor, infrastructura neadecvată și insuficiența personalului sunt principalele probleme ale firmelor românești, în timp ce accesul la finanțare este mai redus decât în alte țări europene, mai arată sondajul prezentat la BNR.
Ministrul Finanțelor spune că Guvernul va reduce deficitul bugetar la 3,6% din PIB sau chiar la un nivel mai redus și transmite Băncii Naționale a României să reducă cât mai rapid dobânzile, dacă are vreo intenție în acest sens.
Cele patru proiecte care vizează băncile, inițiate de senatorul Daniel Zamfir și mai mulți parlamentari ai PSD, ar putea aduce beneficii directe unor anumiți consumatori, dar ar avea efecte negative asupra economiei în ansamblu, prin reducerea accesului la credit al populației, scumpirea împrumuturilor și scăderea consumului și investițiilor, arată un studiu realizat de firma de consultanță KPMG la comanda Asociației Române a Băncilor.
Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.
Banca Națională a României a revizuit în scădere cu 0,1 puncte procentuale la 3% prognoza privind rata inflației la finele lui 2020 și a păstrat la 3,2% estimarea pentru 2021, în principal pe fondul unor prețuri mai mici la combustibili.
Ministerul Finanțelor Publice a extins suma împrumutată și la cea de-a treia licitație de obligațiuni din februarie, în condițiile în care există un interes ridicat din partea investitorilor pentru datoria publică românească și costurile sunt în scădere
PNL propune modificarea statutului CEC Bank și Exim Bank și trecerea la un sistem de conducere dualist, potrivit noii variante a programului de guvernare pentru Guvernul Orban II. Ideea trecerii de la un sistem unitar de conducere la unul dualist a mai fost înaintată și de alte guverne, mai ales când s-a pus problema schimbării conducerii CEC Bank.
Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la newsletter:
| 1 EUR | 5.0896 | -0.0015 | -0.03 % |
| 1 USD | 4.3449 | +0.0032 | +0.07 % |
| 1 GBP | 5.8140 | +0.0168 | +0.29 % |
| 1 CHF | 5.4650 | +0.0057 | +0.10 % |
Curs BNR oferit de cursvalutar.ro