Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.
Guvernul a încheiat anul trecut cu un deficit de 4,6% din PIB, peste pragul maxim de 3% inclus de tratatele europene, acesta fiind cel mai mare nivel de după 2012. Executivul a asumat un deficit de 3,6% pentru acest an, în scădere dar nu suficient pentru a evita procedura de deficit excesiv.
“Incertitudinile ce decurg din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, precum și riscurile astfel induse la adresa perspectivei creșterii economice, implicit a celei a inflației, continuă însă să fie deosebit de mari, au subliniat în mod repetat membrii Consiliului”, se arată în minuta ședinței de politică monetară a BNR.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Conducerea băncii centrale menționează creșterea deficitului ca fiind îngrijorătoare pentru costurile de finanțare, dar și cu posibile implicații asupra execuției bugetare curente, mai ales în condițiile unui an cu două rânduri de alegeri și o creștere a pensiilor de 40% programată pentru luna septembrie.
BNR arată că declanșarea procedurii de deficit excesiv ar putea forța Guvernul să ia măsuri suplimentare de tăiere a deficitului. Banca centrală arată că Executivul ar trebui să reducă cheltuielile și să nu încerce să crească veniturile prin majorări de taxe și impozite.
“În același timp, însă, a fost evocat cadrul de guvernanță fiscală al UE, implicând o posibilă inițiere a consolidării fiscale în cursul acestui an, de natură să impună măsuri corective suplimentare celor deja încorporate în programul bugetar. S-a arătat din nou că o corecție bugetară graduală și nerecurgerea în acest an la majorări de taxe/impozite ar fi de natură să prevină o frânare bruscă a economiei și cu atât mai mult o recesiune, implicit o potențială agravare pe un asemenea fond, a dezechilibrului intern și a celui extern”, se arată în minută.
Creșterea economică se va menține pe o tendință de decelerare în 2020 și 2021, dar va rămâne solidă, arată banca centrală. Statistică a anunțat azi o creștere a PIB de 4,1% a PIB în 2019, după un avans peste așteptări în trimestrul 4. Banca centrală se așteaptă ca în 2020 creșterea să vină în principal din consum, dar și dintr-o dinamică relativă robustă a investițiilor “date fiind inclusiv previziunile privind creșterea cheltuielilor publice cu această destinație, asociată cu o ameliorare a absorbției fondurilor europene”, în timp ce exportul net va mânca din avansul PIB.
BNR se mai arată îngrijorată și de deteriorarea poziției externe a economiei, în condițiile creșterii importurilor peste exporturi. Totodată, deficitul de cont curent a continuat să se adâncească anul trecut și gradul de acoperire cu venituri din investiții străine directe și transferuri de capital a continuat să se deterioreze, “tendințe considerate din nou deosebit de îngrijorătoare de către unii membri ai Consiliului”, mai ales că și producția industrială este în scădere, în principal pe seama segmentului auto, mai arată minuta BNR.
Potrivit datelor publicate recent, deficitul de cont curent a fost de 10,5 miliarde de euro anul trecut, față de 9 miliarde de euro în 2018, ceea ce înseamnă o creștere de la 4,4% la 4,7% din PIB.
Cursul de schimb a rămas stabil la începutul acestui an, evoluție pe care BNR o pune pe seama “relativei calmări a îngrijorărilor investitorilor legate de deteriorarea poziției fiscale, coroborată cu diferențialul considerabil al ratei dobânzii, dar și ca urmare a persistenței sentimentului favorabil pe piața financiară internațională”.
Leul chiar s-a apreciat ușor după demiterea Guvernului PNL prin moțiune de cenzură, un prim pas spre posibile alegeri anticipate, văzute de piețe ca fiind favorabile rezolvării situației fiscale, adică a amânării creșterii pensiilor sau a reducerii procentului de majorare.
Banca centrală arată însă că schimbarea sentimentelor investitorilor de pe piețele internaționale ar putea pune leul sub presiune, având în vedere fundamentele nefavorabile.
“Unii membri ai Consiliului au atenționat însă că, în contextul deficitelor gemene, o reamplificare a presiunilor asupra ratei de schimb este foarte posibilă, mai ales în ipoteza unor evoluții adverse ale mediului internațional care s-ar suprapune unei eventuale reevaluări a riscului asociat de investitori pieței financiare locale, ceea ce reclamă în continuare vigilență din partea băncii centrale”, arată minuta.
Epidemia de coronavirus, alături de incertitudinile menționate și la ședințele anterioare, precum cele legate de Brexit și de creșterea economică mai redusă la nivel internațional reclamă și mai multă atenție asupra deficitului de cont curent, fiind “deosebit de preocupantă, prin riscurile induse la adresa macrostabilității, dar și a sustenabilității creșterii economice” arată banca centrală.
BNR face și trimiteri la efectele pe care stabilitatea leului le are asupra competitivității companiilor exportatoare, în condițiile în care moneda națională se apreciază, în fapt, în termeni reali, având în vedere diferențialul de inflație.
“În evaluările realizate, membrii Consiliului au făcut noi referiri la discrepanța dintre robustețea absorbției interne și slăbirea cererii externe, precum și la probleme de competitivitate non-preț ale unor sectoare, dar și la pierderile de competitivitate prin preț înregistrate de unele companii, pe fondul majorării susținute a costurilor salariale și al cvasi-stabilității cursului de schimb al leului”, se arată în minută.
Banca centrală a menținut dobânda cheie la 2,5% - nivel pe care analiștii estimează că-l va păstra pe tot parcursul anului -, dar a redus rezervele minime obligatorii la valută, eliberând băncilor circa 600 de milioane de euro.
Ministrul Finanțelor a promis băncii centrale că va reduce deficitul și a cerut o relaxare monetară mai rapidă.
