Ministrul Finanțelor spune că Guvernul va reduce deficitul bugetar la 3,6% din PIB sau chiar la un nivel mai redus și transmite Băncii Naționale a României să reducă cât mai rapid dobânzile, dacă are vreo intenție în acest sens.
BNR a menținut dobânda cheie la 2,5% pe an la ultima ședință de politică monetară, dar a venit cu o măsură de relaxarea monetară prin eliberarea către bănci a circa 600 de milioane de euro din rezervele minime obligatorii.
Banca centrală menționează situația fiscală ca principală îngrijorare la adresa stabilității financiare, dar și la cea a inflației, pe care o vede în scădere, însă, în acest an la 3%, de la 4% la finele anului trecut.
Ministrul Florin Cîțu admite că problema României este reprezentată de nivelul deficitului bugetar, care a închis anul trecut la 4,6% din produsul intern brut, și nu de nivelul dobânzilor, dar arată că guvernul urmărește reducerea deficitului fiscal.
“Deficitul bugetar reprezintă o problemă, dar în 2020 am arătat că vrem să reducem această problemă în economie și îl asigur pe domnul guvernator că intrăm pe o cale de reducere a deficitului bugetar sustenabilă. Vom reveni sub acel prag de 3%, în 2022 așa cum am promis”, spune ministrul Finanțelor, într-o briefing de presă.
România va intra în procedura de deficit excesiv pentru că a depășit pragul de 3% din PIB stabilit în regulile europene și va trebui să prezinte Comisiei Europene un plan privind reducerea deficitului. Ținta guvernului pentru acest an este de 3,6% din PIB și ar include și o majorare cu 40% a pensiilor începând cu luna septembrie. Consiliul Fiscal arată că deficitul ar ajunge mai degrabă la 3,8-4,1% în acest an fără majorarea pensiilor și până la 4,8% cu creșterile de pensii, ceea ce ar reprezenta o degradare și față de anul trecut. Cîțu spune că nu este cazul de îngrijorări și chiar îndeamnă banca centrală să relaxeze politica monetară.
“Deficitul rămâne în 3,6%, poate chiar mai bine în acest an. De aceea, dacă este vreo intenție de reducere a dobânzilor la Banca Națională, poate să fie luată cât mai devreme pentru că noi ne vom ține de această reducere a deficitului în acest an”, spune Cîțu.
Analiștii estimează că banca centrală va menține dobânda cheie la 2,5% în acest an și că o reducere a acesteia ar putea veni anul viitor, în funcție de procesul de consolidare fiscală.
Guvernele PSD au cerut și ele direct sau voalat dobânzi mai mici de la banca centrală, care a majorat rata cheie de la 1,75% după creșterea inflației de la 0 la peste 5% pe an începând cu toamna lui 2017. Conflictul dintre PSD și BNR a culminat cu Ordonanța 114/2018, prin care a fost introdusă o taxă pe activele bancare cu un cuantum stabilit în funcție de dobânzile din piața interbancară, care sunt controlate în mare măsură de BNR.
Cîțu, membru al unui Cabinet PNL demis prin moțiune de cenzură, spune că politica fiscală nu va mai reprezenta o problemă pentru stabilitatea macroeconomică în perioada următoare, nici din punctul de vedere al predictibilității, nici al transparenței.
PNL și-a angajat răspundere pe modificare OUG 114 și a emis și o ordonanță de urgență în acest sens. Primul act a fost anulat de Curtea Constituțională pe motiv de procedură, în timp ce ordonanța de modificare ar putea fi anulată de Parlament, unde PSD deține în continuare cele mai multe voturi.
