Creșterea economică ridicată nu a adus și o intensificare a investițiilor firmelor românești, care au printre cele mai reduse activități de investiții din UE, arată un sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții. Incertitudinea cu privire la viitor, infrastructura neadecvată și insuficiența personalului sunt principalele probleme ale firmelor românești, în timp ce accesul la finanțare este mai redus decât în alte țări europene, mai arată sondajul prezentat la BNR.
Doar 71% dintre firmele românești au investit în ultimul exercițiu financiar, față de 85% la nivelul Uniunii Europene, potrivit unui studiu prezentat de Debora Revoltella, directorul departamentului de economie al BEI, într-o conferință la Banca Națională a României.
Investiția firmelor rămâne concentrată pe extinderea capacității de producție și înclinată spre active corporale. Peste 76% din investiții sunt destinate activelor fixe corporale (față de o medie de 63% în UE). În schimb, investițiile în cercetare și dezvoltare și alte imobilizări necorporale sunt mai mici. De asemenea, firmele românești rămân în urma întreprinderilor din UE când vine vorba de adoptarea de tehnologii digitale cheie.
„În general, UE duce lipsă de lideri mondiali din sectoarele noi și, în mod similar, firmele românești rămân în urmă față de UE în sectoarele inovatoare. Crearea mediului de afaceri adecvat și îmbunătățirea accesului la finanțare pentru firmele de tip startup și scale-up reprezintă una dintre cele mai bune modalități de a crea lideri, de a stimula inovația și productivitatea”, spune Revoltella.
Aproximativ una din zece firme se confruntă cu restricții financiare, iar dependența de surse de finanțare interne rămâne ridicată. Accesul la finanțare externă este o problemă în România mai mult decât în alte țări ale UE, iar firmele care ajung la frontiera productivității se confruntă cu dificultăți și mai mari în a obține finanțarea externă.
“Ca să investești ai nevoie să atragi capital. Ai nevoie de o situație economică bună ca firmă. Multe firme din România nu sunt în situația aceasta. Nu pot să atragă investiții, nici măcar capital de lucru”, spune Valentin Lazea, economist șef al Băncii Naționale a României.
Lazea atrage atenția că circa 240.000 de firme din România au capital negativ și că relaxarea fiscală din ultima jumătate de deceniu nu a adus la o îmbunătățire a situației firmelor și la o creștere a investițiilor, deși nivelul taxării este unul redus în comparație cu media europeană.
Eugen Rădulescu, directorul direcției de stabilitate din BNR arată că firmele românești au printre cele mai ridicate grade de îndatorare din Europa, cu un nivel al datorilor de 200% din capitaluri, față de sub 100% în medie în UE.
Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, atrage atenția că datoriile firmelor românești sunt în mare măsură întârzieri la plată către parteneri, arieratele atingând 9% din produsul intern brut, și că este nevoie de schimbarea legislației pentru a însănătoși mediul economic. Totodată, e nevoie și din investiții mai mari din partea statului, spune economistul.
"Comparativ cu alte țări, este clar că România are o performanță economică scăzută în principal din cauza lipsei investițiilor. Investițiile publice în România au fost tăiate în ultimii doi ani pentru a permite cheltuieli sociale mai mari”, arată Dumitru.
De altfel, infrastructura slabă este printre principalele bariere întâlnite de firmele din România, alături de incertitudinile privind viitorul și insuficiența personalului calificat, potrivit sondajului BEI.
Debora Revoltella atrage atenția că dinamica economiei se va reduce în pofida unui deficit bugetar ridicat ce ar trebui să dea un impuls suplimentar economiei – analiza este fundamentată pe ultima prognoză a UE care arată un deficit fiscal de 6% din PIB anul viitor - și că cheltuielile bugetare mai mari nu s-au transpus într-o creștere a investițiilor publice.
