Proiectul de lege, analizat de Profit.ro, vizează preluarea în legislația românească a două directive europene din 2024, pentru care s-a depășit sau urmează să se depășească termenul de transpunere. Prin proiect ar urma să se modifice OUG 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Prevederi suplimentare privind independența BNR
Noua legislație întărește, cel puțin declarativ, independența conducerii BNR. Independența este prevăzută în Legea 312/2004 privind statutul BNR, unde se precizează de asemenea că BNR și conducerea nu vor solicita și primi instrucțiuni de la alte autorități (inclusiv publice) și instituții.
Astfel, noua prevedere arată că BNR, personalul și conducerea „exercită competențele de supraveghere independent și obiectiv, fără a solicita sau a primi instrucțiuni din partea instituțiilor de credit supravegheate, din partea oricărui organism al Uniunii Europene sau a oricărui guvern al unui stat membru sau din partea oricărui alt organism public sau privat”.
Totodată, se arată și că organul de conducere al BNR, adică Consiliul de administrație, „este independent din punct de vedere funcțional față de alte organisme publice și private”.
Cerințe la numirea conducerii BNR
În statutul BNR nu există cerințe privind pregătirea sau alte cerințe de eligibilitate ale conducerii BNR, ci doar faptul că aceasta este numită de Parlament și că membrii acesteia nu pot ocupa alte funcții publice, nu pot fi demnitari sau membri de partid.
Noua prevedere însărcinează Parlamentul să publice „criterii obiective și transparente” referitoare la „buna reputație, pregătire profesională și experiență profesională relevantă pentru domeniile de competență ale BNR”.
Rămâne astfel de văzut ce va considera Parlamentul ca prag minim de acces la conducerea uneia dintre cele mai importante instituții ale statului. La Autoritatea de Supraveghere Financiară, de exemplu, se prevede o experiență de minimum ani în domeniul financiar-bancar, studii superioare și bună reputație profesională.
Condiții pentru revocare
Se mai prevede că membrii conducerii pot fi revocați de Parlament doar dacă „nu mai îndeplinesc criteriile de numire sau dacă au fost condamnați pentru o infracțiune gravă”. Motivele revocării vor fi publicate, însă doar dacă nu se opune persoana vizată.
În Statutul BNR se arată că revocarea unui membru este făcută de Parlament „dacă acesta încetează să îndeplinească condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale sau dacă se face vinovat de abateri grave” – fără să fie specificat însă care sunt acele condiții necesare sau care sunt abaterile grave.
În practică, nimeni din conducerea BNR nu a fost demis de Parlament până acum – în situația în care acest lucru s-ar fi putut întâmpla, în 2016, fostul viceguvernator Bogdan Olteanu a demisionat din funcție după ce a fost inculpat într-un dosar DNA.
Guvernatorul BNR, exclus de la criterii și interdicții
De menționat că proiectul de lege definește „membrii organului de conducere” ca „membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, cu excepția Guvernatorului”.
Cu alte cuvinte, multe dintre prevederile legii (inclusiv cele de mai sus) nu se vor aplica în ceea ce-l privește pe cel mai important om din BNR. În expunerea de motive se arată că această excludere s-a făcut pentru a fi în acord cu directiva.
Mandate de până la 14 ani
„Niciun membru al organului de conducere numit după data de 11 ianuarie 2026 nu poate rămâne în funcție pentru mai mult de 14 ani. Mandatele aferente numirilor anterioare datei de 11 ianuarie 2026 nu se iau în considerare la calculul acestei perioade”, se arată în proiect.
Cu alte cuvinte, membrii CA ai BNR ce urmează să fie numiți – începând cu octombrie 2029, când expiră actualele mandate – vor putea să cumuleze doar 14 ani la conducerea băncii centrale.
Mandatul unui membru al Consiliului de administrație este de 5 ani și până în prezent nu a existat nicio interdicție la renumire. Spre exemplu, viceguvernatorul Florin Georgescu este șef din 2004. Mai mult guvernatorul Mugur Isărescu conduce BNR din 1990, cu o scurtă pauză cât a fost premier, fiind cel mai longeviv șef de bancă centrală din istorie.
Această nouă prevedere nu se va aplica însă și Guvernatorului BNR, având în vedere că este vorba de „membrii conducerii”. Astfel, un nou Isărescu va fi posibil pe noua legislație, dar nu și un nou Georgescu.
De remarcat și că limita de 14 ani nu se împarte fără rest la trei mandate în CA de 5 ani.
Interdicții de tranzacționare
În vederea prevenirii conflictelor de interese, BNR va trebui să elaboreze norme interne, care să se aplice personalului și conducerii, prin care se să se interzică tranzacționarea instrumentelor financiare emise de societățile supravegheate, cu excepția celor administrate de terți.
Cu alte cuvinte, angajații și conducerea BNR (de unde din nou este exclus guvernatorul potrivit formulării prezente) nu vor putea tranzacționa acțiuni ale băncilor listate, inclusiv băncile-mamă, sau obligațiuni emise de acestea. Legea ar permite însă deținerile prin fonduri mutuale sau alte fonduri colective, unde nu se poate interveni în administrarea portofoliului.
Totodată, BNR va trebui să impună și declarații de interese (la numire și anual) în care să fie specificate deținerile de acțiuni, titluri de capital, obligațiuni, fonduri mutuale, fonduri de investiții, fonduri de tip mixt, fonduri de hedging și fonduri tranzacționate la bursă care pot genera îngrijorări legate de conflicte de interese.
Dacă la numire/angajare o persoană are dețineri de instrumente care ar putea genera conflicte de interese, acestea trebuie vândute în termen de 3 luni.
Perioadă de cooling-off, în premieră
Tot pentru a reduce conflictele de interese, angajaților care au fost implicați în supravegherea băncilor, precum și membrilor CA, li se interzice pentru o perioadă de la 3 luni, respectiv 12 luni, de la încheierea relațiilor contractuale cu BNR să lucreze pentru bănci (inclusiv întreprinderile-mamă, filialele sau entitățile afiliate, directe sau indirecte), entități care desfășoară activități de lobby și activități de susținere și promovare pe lângă BNR (în acest caz limita este de 3 luni pentru ambele categorii).
Proiectul mai prevede și un drept la compensație pentru această interdicție.
Această reglementare reprezintă o premieră în domeniul bancar românesc. În engleză poartă numele de cooling-off și este menită să reducă fenomenul „ușilor rotative”, în care angajații la stat își pot utiliza proaspăta influență și cunoaștere în sarcina unui angajator privat, care să ducă la „captura de reglementare”.
Directivele ce ar urma să fie transpuse cu noua lege sunt Directiva (UE) 2024/1619 din 31 mai 2024 de modificare a Directivei 2013/36/UE în ceea ce privește competențele de supraveghere, sancțiunile, sucursalele din țări terțe și riscurile de mediu, sociale și de guvernanță, respectiv Directiva (UE) 2024/2994 din 27 noiembrie 2024 de modificare a Directivelor 2009/65/CE, 2013/36/UE și (UE) 2019/2034 în ceea ce privește tratamentul riscului de concentrare rezultat din expuneri față de contrapărți centrale și al riscului de contraparte pentru tranzacțiile cu instrumente financiare derivate compensate la nivel central, prin care se aduc modificări inclusiv directivei bancare.
