Băncile comerciale au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității în raport cu Banca Națională a României de circa 42 de miliarde de lei în ianuarie, în creștere cu peste 40% față de nivelul de 29,5 miliarde de lei din decembrie, arată calculele Profit.ro, pe baza datelor de la BNR. Este cel mai ridicat excedent al lichidității de după iulie 2024.
În 2025, cel mai ridicat nivel a fost atins în martie, la aproape 34 de miliarde de lei, dar a urmat apoi o contracție majoră a lichidității în mai și iunie, ca urmare a turbulențelor financiare aduse de rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale și criza politică subsecventă.
În iunie, inclusiv pe fondul intervențiilor BNR pentru a susține leul, ca urmare a ieșirilor mari de capitaluri, s-a ajuns la un deficit mediu zilnic de lichiditate de 4,5 miliarde de lei, ceea ce a pus presiune pe dobânzi, care au urcat de la 5,5-5,6% la 6,4% în cazul ratelor interbancare.
Revenirea lichidității a dus la o detensionare a dobânzilor, care au revenit spre rata facilității de depozit a BNR de 5,5% pe an.
În cazul ROBOR la 3 luni, rata medie a urcat de la sub 5,6% în octombrie 2024, la 5,9% înainte de alegerile prezidențiale reluate, apoi la 7,1% în iunie 2025, pentru ca mai apoi să scadă treptat până la 6,2% la finele anului trecut. În ianuarie, ROBOR la 3 luni, care este referință pentru unele credite acordate populației și firmelor, a scăzut la sub 6%, iar în primele zile din februarie s-a redus suplimentar la sub 5,9% pe an, cel mai redus nivel mediu de după noiembrie 2024.
Scăderea dobânzilor este în contradicție cu creșterea inflației din ultimele luni, mai ales începând cu luna iulie, când rata anuală aproape că s-a dublat la puțin sub 10% pe an, pe fondul majorării taxelor pe consum și a scumpirii energiei electrice.
Economiștii notează însă scăderea cererii de consum din economie, lucru evidențiat și de frânarea puternică a vânzărilor cu amănuntul, pe fondul salariilor în scădere în termeni reali și a pesimismului consumatorilor.
De asemenea, inflația este așteptată să se tempereze în acest an și să scadă abrupt din vară, pe fondul unui efect puternic de bază – creșterile din iulie și august 2025 vor ieși din calculul statistic.
Totodată, economiștii mizează pe o continuare a consolidării fiscale și o reducere a deficitului bugetar la circa 6% din PIB, după circa 8% în 2025.
BNR este așteptată, în acest context, să scadă dobânda cheie începând cu ședința din luna mai, pentru prima oară după august 2024.
Dobânda cheie ar urma astfel să scadă pe parcursul anului viitor de la 6,5% la 5-5,5%, estimează economiștii băncilor comerciale. Estimările privind inflația la finele anului variază între 3,7% (cât este și estimarea curentă a BNR) și 4,5%.
