Ministerul Finanțelor a ținut trei licitații luni, cu una mai mult decât de obicei. Certificatele de trezorerie scadente în 12 luni au atras subscrieri de 3,4 miliarde de lei, față de o valoare de prospect de 1 miliard de lei, care a fost și suma adjudecată, la un randament de 6,01% pe an.
Obligațiunile scadente în iulie 2034 au adunat oferte de 1,1 miliarde de lei, față de o valoare de prospect de 600 de milioane de lei, egală cu cea adjudecată, la un randament mediu de 6,67% pe an.
Obligațiunile cu scadența în octombrie 2029 au atras oferte de 3 miliarde de lei, față de un prospect de 800 de milioane de lei. Finanțele au emis 1,4 miliarde de lei pe această tranșă, la un randament mediu de 6,22% pe an.
Randamentul mediu la titlurile pe 10 ani a crescut de la 6,6% la circa 6,7% săptămâna trecută, iar apoi a scăzut la 6,65%.
„În ultima săptămână, monedele din Europa Centrală și de Est au beneficiat de dezescaladarea tensiunilor dintre SUA și membrii europeni NATO, la care s-a ajuns la Davos cu privire la Groenlanda. În același timp, piețele obligațiunilor guvernamentale din Europa Centrală și de Est au înregistrat mișcări laterale săptămâna trecută, curba randamentelor din Ungaria fiind singura care a înregistrat o mișcare notabilă (randamentele obligațiunilor pe 10 ani au scăzut cu 15 puncte de bază față de săptămâna precedentă)”, notează Erste.
Cursul EUR/RON a crescut de la 5,0894, în 16 ianuarie, la 5,0943 în 23 ianuarie, pentru ca luni să urce la 5,0960. Mișcările sunt însă mai mici decât cele din regiune, având în vedere preferința BNR pentru un control mai strict.
Dacă ne uităm la o perioadă mai îndelungată, randamentele la titlurile de stat în lei au scăzut cu circa 1 punct procentual față de septembrie și cu aproape 2 puncte față de vârfurile atinse imediat după primul tur al alegerilor prezidențiale din luna mai.
Costurile de finanțare s-au redus pe măsură ce s-au temperat îngrijorările cu privire la deriva bugetară a României, în contextul în care deficitul a urca la 9,3% din PIB în 2024.
„Randamentele își continuă tendința descendentă, pe măsură ce încrederea investitorilor și-a revenit în ultimele două luni. Riscurile de creștere persistă, deoarece dezacordurile publice dintre reprezentanții partidelor din coaliție ar putea încetini implementarea noilor măsuri de ajustare fiscală și elaborarea planului bugetar de stat pentru 2026”, arată o analiză UniCredit Bank România.
Pentru 2025, estimările arată o scădere a deficitului la circa 7,7% din PIB, față de o țintă cash de 8,4%. Știrea a fost însă ignorată de către piețe, cred analiștii Erste.
„Deficitul bugetar al României pentru 2025, mai bun decât se aștepta, a fost în mare parte ignorat de piețe deocamdată; considerăm că, odată ajustate cheltuielile cu dobânzile, deficitul ESA ar trebui să ajungă la aproape 8% din PIB”, notează Erste.
Necesarul de finanțare pentru acest an este estimat de Erste la 286 de miliarde de lei, în condițiile unui deficit bugetar de 6,4% din PIB.
Datoria publică a României a ajuns anul trecut la 59% din PIB și este estimată să depășească anul acesta 61% din PIB, ca urmare a creșterii mai rapide a datoriilor cumulate față de dinamica nominală a produsului intern brut.
