Totodată, sunt relaxate condițiile de informare: creditorii nu vor mai trebui să caute debitorii prin poștă cu scrisori recomandate, fiind acum suficiente notificările pe canale precum e-mailul.
Recuperatorii de creanțe nu vor mai beneficia de titlul executoriu al contractelor de credit.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
România a intrat chiar astăzi în procedura de infringement pentru că nu a transpus Directiva UE 2023/2225 privind creditele de consum în legislația națională până la data de 20 noiembrie 2025. În toamna anului trecut, Guvernul punea în dezbatere publică un proiect de lege pentru abrogarea OUG 50/2010 privind creditele de consum (prin care fusese trecută în legislația națională vechea directivă pe această temă) și transpunerea noii directive.
Acesta n-a mai ajuns însă în Parlament, iar între timp Executivul s-a răzgândit și intenționează să adopte noua legislație prin Ordonanță de Urgență, motivând că s-a depășit termenul de adoptare.
Despre forma proiectului inițial, Profit.ro a scris aici. În ordonanță au apărut însă câteva modificări, dintre care unele importante, cel mai multe la sugestia Băncii Naționale a României.
Noile prevederi se aplică la aproape toate finanțările de consum, inclusiv cele sub 200 de euro, care erau excluse din OUG, precum și la schemele de tipul „cumpără acum, plătește mai târziu”, câtă vreme acestea au dobânzi și implică costuri pentru consumator.
Limitări de comisioane
Sunt limitate explicit, la sume fixe, comisioanele de acordare și cele de administrare ale creditelor, în funcție de praguri de valoare ale sumelor împrumutate. Astfel, pentru analiză, comisionul este de 25-150 de lei, în funcție de suma creditului (de la 2.000 de lei la peste 100.000 de lei). Legislația în vigoare (OUG 50/2010) prevede doar obligația unui comision de analiză dosar în sumă fixă, ce va fi perceput tuturor consumatorilor cu același tip de credit.
În cazul comisionului de administrare, care este de regulă mult mai important în costul total al creditului, comisionul pornește de la maximum 15 lei/lună, pentru creditele de până la 5.000 de lei și ajunge la 50 de lei/lună, pentru creditele de peste 100.000 de lei. În OUG 50, nu se prevede un nivel valoric limită al comisionului de administrare, ci doar că în situația în care este perceput ca procent, acesta se va aplica la soldul curent al creditului – ceea ce înseamnă că valoarea lui se diminuează pe parcursul rambursării.
| Sumă | Valoarea maximă a comisionului de acordare |
| sub 2.000 lei | 25 lei |
| 2.001 lei - 10.000 lei | 30 lei |
| 10.001 lei - 20.000 lei | 35 lei |
| 20.001 lei - 50.000 lei | 50 lei |
| 50.001 lei - 100.000 lei | 100 lei |
| peste 100.000 lei | 150 lei |
| Sumă | Valoarea maximă a comisionului de administrare |
| sub 5.000 lei | 15 lei |
| 5.001 lei - 15.000 lei | 20 lei |
| 15.001 lei - 50.000 lei | 30 lei |
| 50.001 lei - 70.000 lei | 35 lei |
| 70.001 lei - 100.000 lei | 45 lei |
| peste 100.000 lei | 50 lei |
Comisionul pentru servicii prestate la cererea consumatorului este fixat la maximum 150 de lei și trebuie să fie la fel pentru același timp de credit.
Dobânzi penalizatoare limitate la 6 luni
O altă prevedere nou introdusă arată că dacă executarea silită nu este inițiată în cel mult 6 luni de la data declarării scadenței anticipate, creditorul nu mai poate percepe dobânzi penalizatoare începând cu ziua următoare expirării acestui termen. Această prevedere face ca dobânzile penalizatoare să nu mai producă datorie suplimentară pentru mult timp pentru debitor în situațiile în care s-a declarat scadența anticipată a creditului, dar nu s-a pornit și executarea silită – în trecut au fost situații când, până la executarea debitorului, dobânzile penalizatoare au ajuns la niveluri mai ridicate decât suma împrumutată.
Între scadența anticipată a creditului și demararea executării silite nu pot să treacă însă mai puțin de 3 luni, perioadă în care creditorul trebuie să depună diligențe în continuare pentru a evita executarea debitorului.
Sunt preluate în continuare prevederile actuale (introduse în 2016) potrivit cărora după începerea executării silite nu e mai pot percepe dobânzi și dobânzi penalizatoare sau comisioane. Totodată, cuantumul dobânzilor penalizatoare – care pot fi percepute între scadența anticipată și executarea silită, dar nu mai mult de 6 luni, după noua reglementare – nu poate depăși principalul restant.
Recuperatorii rămân fără titlu executoriu
„Contractele de credit de consum (...) nu reprezintă titluri executorii în cazul în care cesionarul este o entitate ce desfășoară activități de recuperare creanțe”, se arată în proiect.
Această prevedere obligă practic firmele de recuperare creanțe să meargă în instanță pentru a obține titlul executoriu, ceea ce va oferi oportunitatea debitorilor să se apere înainte de a fi executați silit.
Atenție la notificări! Nu mai așteptați poștașul
Dacă în legislația curentă se prevede obligația ca în cazul unei cesiuni consumatorul să fie notificat prin poștă printr-o scrisoare cu recomandare de primire – ceea ce înseamnă o procedură prin care debitorul poate evita să ia la cunoștință că datoria i-a fost „vândută” și îi devine opozabilă – în noua legislație propusă se prevede că notificarea se poate face „pe orice suport durabil”, adică în orice formă informația poate fi stocată, cum ar fi emailul sau notificarea în aplicație.
Există o obligație introdusă ca creditorul să poată face dovada notificării către ANPC într-un interval de 5 ani, sub amenințarea unei sancțiuni de 100.000 de lei.
OUG introduce obligația pentru recuperatori să păstreze evidența interacțiunilor cu consumatorul timp de cel puțin cinci ani după finalizarea procedurii.
Creditorii, obligați să apeleze la bazele de date
Față de proiectul de lege, care stipula că creditorii pot verifica bonitatea utilizând o bază de date de tipul Biroului de Credit sau Centrala Riscului de Credit, în Ordonanță se prevede obligația utilizării unei astfel de baze de date. Considerentul este acela că debitorii trebuie protejați de o eventuală supraîndatorare.
În același sens al evitării supraîndatorării sunt introduse și obligațiile potrivit cărora debitorii trebuie avertizați că împrumuturile nu le rezolvă problemele financiare: „Atenție! Banii împrumutați costă bani".
Fără verificări pe rețele sociale
Chiar dacă sunt obligați să evalueze cât mai bine riscul de neplată al debitorului, pentru a nu-l băga într-o spirală a datoriilor, creditorii nu au totuși voie să apeleze la rețelele sociale pentru a crea un profil de risc al acestuia.
Toate contractele ar putea fi modificate, în caz de nereguli
O nouă prevedere arată că în situația în care agentul constatator al ANPC sesizează nereguli într-un contract, acesta poate propune președintelui ANPC să emită un ordin de modificare a întregului portofoliu de contracte al creditorului respectiv care conțin acea prevedere considerată nelegală de către BNR. În forma inițială, adică în proiectul de lege ce ar fi trebuit trimis în Parlament, se prevedea că modificarea contractelor ar fi putut fi dispusă chiar de către comisarul ANPC
Toate creditele trebuie raportate la BNR
O modificare introdusă la solicitarea BNR este aceea ca și instituțiile financiare nebancare înscrise în Registrul General să raporteze la Centrala Riscului de Credit a Băncii Naționale a României. În prezent, doar IFN din Registrul Special, adică cele mari, raportează la CRC.
Noile prevederi se vor aplica contractelor semnate începând cu 20 noiembrie 2026.
În cazul contractelor pe perioadă nedeterminată, cum sunt liniile de credit și cardurile, prevederile privind cesiunea din Ordonanță se vor aplica de la 20 noiembrie 2026.
