Autori

Încrederea românilor în energia nucleară, ca tehnologie curată și sigură pentru oameni și mediu, a crescut semnificativ în ultimii doi ani, întărindu-se totodată opinia potrivit căreia proiectul construirii a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă ar trebui implementat de către statul român fără implicarea investitorilor străini, fiind mai bine ca proiectul să fie amânat până ce statul va găsi banii necesari, reiese dintr-un sondaj de opinie comandat anul acesta de către operatorul centralei, compania de stat Nuclearelectrica, sondaj ale cărui rezultate au fost consultate de către Profit.ro.

Procesul de ștergere a datoriilor bugetare ale producătorului de energie pe bază de cărbune Complexul Energetic Hunedoara (CEH), aflat în insolvență, prin darea în plată a activelor energetice funcționale ale acestuia, nu a fost încă finalizat, deși Virgil Popescu, șeful Ministerului Economiei, care este acționarul unic al CEH, declara în august la Petroșani că acesta se va încheia în septembrie, prin divizarea companiei în două entități. Între timp, unul dintre creditorii Complexului a solicitat instanței de judecată intrarea în faliment a acestuia, iar statul român riscă să ajungă în fața Curții de Justiție a UE din cauza unei proceduri de infringement declanșate acum 2 ani și care vizează și două grupuri energetice ale CEH.

Planul de reorganizare al producătorului de energie și abur industrial Electrocentrale Galați, controlat indirect de Ministerul Economiei prin societatea Electrocentrale Grup și aflat în insolvență din 2014, prevede vânzarea activelor principale și a operațiunilor companiei contra unei sume de minimum 91,8 milioane lei, iar potențialii cumpărători "cărora li se adresează primordial" ideea acestui transfer de afacere sunt Romgaz, principalul creditor al Electrocentrale Galați, și combinatul siderurgic Liberty Steel, client de bază al producătorului gălățean de energie.

Instituția își justifică proiectul investițional prin "creșterea numărului de riscuri la adresa vieții și sănătății populației, mediului înconjurător, precum și apariția unor riscuri noi, generate îndeosebi de schimbările climatice și de diversificarea activităților economice care utilizează, produc și comercializează substanțe/materiale periculoase", menționând inclusiv "posibilitatea crescută a producerii unor epidemii/pandemii".

Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară (RATEN), aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, a lansat o licitație pentru atribuirea unui contract de proiectare și execuție a unui compex de clădiri pe platforma nucleară de la Mioveni a Institutului de Cercetări Nucleare (ICN) din cadrul RATEN, clădiri care vor găzdui mai multe instalații și laboratoare din cadrul proiectului paneuropean de cercetare ALFRED, de testare și validare a reactoarelor nucleare din generația IV, cu tehnologie bazată pe reacția de fisiune cu neutroni rapizi.

Ales primar general al Capitalei și ca urmare a revoltei bucureștenilor lipsiți de apă caldă din cauza stării dezastruoase a sistemului centralizat de termoficare operat de Compania Municipală Termoenergetica a Primăriei, urmașa falimentarei RADET, Nicușor Dan nu va putea rezolva această problemă nici pe termen scurt și nici pe termen mediu și lung fără sprijinul Guvernului, care controlează Electrocentrale București (ELCEN), principalul producător și furnizor de energie termică al Termoenergetica și totodată principalul creditor al acesteia.

Guvernul vrea să modifice legea din 1992 care reglementează regimul zonelor libere pentru a putea transforma și fostul port Midia, care de anul trecut este parte a portului Constanța, în zonă liberă, în care mărfurile aduse din afara UE pot fi depozitate fără taxe, vamale sau de altă natură. Este a patra tentativă în acest sens a autorităților din ultimii 8 ani.

Conducerea producătorului de gaze naturale Romgaz, controlat de stat prin Ministerul Economiei, cu 70% din acțiuni, propune acționarilor rectificarea bugetului pe 2020 al companiei în scădere cu circa 25% în ceea ce privește profitul, veniturile și investițiile realizate, în principal din cauza scăderii cererii, a producției și a cotațiilor din piață, din cauza pandemiei COVID-19, dar și a noilor obligații legale de ofertare de gaze pe burse prin licitații cu prețuri de pornire plafonate, așa-numitul program de gas release.

Deși o voce importantă de la vârful industriei a criticat programele guvernamentele de finanțare a construirii de rețele de distribuție a gazelor naturale în mediul rural, marii operatori de profil au ajuns să concureze intens, în unele cazuri, pentru a-și adjudeca contractele de concesiune a acestui serviciu public la țară, inclusiv prin contestarea în justiție a procedurilor de licitație organizate de primării, ceea ce constituie o premieră.

Legislația concurenței în vigoare în România permite și în prezent Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) să interzică operațiunile de "preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active" care "prezintă riscuri pentru siguranța națională". Asta însă numai în privința operațiunilor care urmează a fi realizate, fiind notificate în acest sens Consiliului Concurenței, nu și în privința participațiilor și activelor aflate deja în posesia investitorilor străini declarați "indezirabili".