Ales primar general al Capitalei și ca urmare a revoltei bucureștenilor lipsiți de apă caldă din cauza stării dezastruoase a sistemului centralizat de termoficare operat de Compania Municipală Termoenergetica a Primăriei, urmașa falimentarei RADET, Nicușor Dan nu va putea rezolva această problemă nici pe termen scurt și nici pe termen mediu și lung fără sprijinul Guvernului, care controlează Electrocentrale București (ELCEN), principalul producător și furnizor de energie termică al Termoenergetica și totodată principalul creditor al acesteia.
Iar acest sprijin nu este câtuși de puțin garantat, chiar dacă alegerile parlamentare din decembrie vor genera continuitate la guvernare, respectiv o formulă de Executiv PNL (eventual alături de USR-PLUS), partidele care l-au sprijinit pe Nicușor Dan în cursa pentru înlocuirea Gabrielei Firea (PSD) din scaunul de primar general al Bucureștiului. Exemplu "istoric" în acest sens este chiar mandatul lui Firea, care a coabitat cu guverne PSD timp de nu mai puțin de 3 ani, perioadă în care problemele termoficării bucureștene nu au făcut decât să se agraveze. În februarie 2019, fostul primar Gabriela Firea îl acuza pe Liviu Dragnea că duce în faliment RADET și ELCEN.
Problemele și provocările sectorului energetic, afectat la fel ca multe alte domenii de criza generată în contextul pandemiei COVID-19, vor fi dezbătute pe larg de liderii celor mai importanți jucători în domeniu, alături reprezentanți ai autorităților, la Videoconferința - Energy Profit Forum - Energia post-coronavirus, organizată în data de 8 octombrie 2020. Mai multe detalii AICI
Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, videoconferinta transmisa in direct la Profit TV și organizată cu sprijinul Black Sea Oil & Gas, Complexul Energetic Oltenia, FPPG, E-INFRA (Nova Power & Gas), Nuclearelectrica, OMV Petrom, Romgaz și Transgaz.
Pe termen scurt, odată risipiți aburii euforiei electorale, este de așteptat ca actualul Guvern Orban să nu mai privească cu ochi foarte buni una dintre măsurile incluse în programul electoral al candidatului la Primărie Nicușor Dan (pe care l-a sprijinit) cu privire la încălzirea centralizată din București, ba chiar să o ia ca pe un duș rece: "Reeșalonarea datoriilor sistemului de termoficare pe baza unei negocieri, de către o administrație nouă, care convinge partenerii de negocieri că e hotărâtă să rezolve problemele".
Asta pentru că, potrivit celor mai recente date publice, Termoenergetica are în prezent datorii restante de circa 400 milioane lei către ELCEN, companie controlată de Ministerul Economiei și aflată în insolvență. Pentru o parte din sumă, ELCEN deține deja decizii judecătorești în primă instanță de obligare la plată. Nu demult, producătorul de energie termică amenința chiar că va solicita intrarea în insolvență a Termoenergetica, cu riscul repetării scenariului RADET.
Mai mult, în august, ELCEN a intentat la tribunal o așa-numită "acțiune oblică" împotriva municipalității Capitalei, prin care vrea să oblige Primăria București să suporte cel puțin o parte din datoriile curente neplătite ale Termoenergetica, respectiv pe cele generate de neachitarea de către Primărie a subvențiilor datorate operatorului sistemului bucureștean de termoficare.
Tot în august, în plină campanie electorală, Guvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevede că primăriile vor avea obligația de a achita în avans subvențiile de la bugetul local pentru operatorii sistemelor centralizate municipale de încălzire, destinate acoperirii diferenței dintre costurile reale ale operatorilor și prețurile reduse facturate populației prin decizii ale autorităților locale și din care sunt plătiți mai departe producătorii de agent termic și furnizorii de gaze naturale ai acestora, iar plata acestor subvenții se va face de către primării "cu prioritate față de orice alte obligații de plată".
După cum a relatat Profit.ro, din cauza restanțelor masive ale Termoenergetica la plata facturilor către ELCEN, producătorul de energie termică are la rândul său datorii neplătite către Romgaz, pentru gazele naturale cu care funcționează centralele sale. În aceste condiții, ELCEN a folosit de curând o parte din TVA-ul pe care l-ar avea de primit înapoi de pe urma falimentului RADET pentru a achita din restanța față de Romgaz, în pofida opoziției ANAF.
La toate astea se adaugă faptul că pe rolul instanței de judecată se află în continuare un proces intentat de ELCEN în urmă cu circa un an, prin care producătorul de energie termică controlat de Guvern cere ca datoria istorică a falimentarei RADET față de ELCEN, de peste 3,8 miliarde de lei, să fie imputată Primăria Capitalei. Din documente interne rezultă că se speră ca, în urma procesului, care oricum se anunță a fi de durată, să se recupereze eventual cel mult câteva sute de milioane de lei.
Asta dacă nu cumva, în urma negocierilor promise de Nicușor Dan în campanie, se vor găsi soluții care să permită producătorului de energie termică controlat de Guvern să renunțe la toate aceste procese fără a rămâne în pagubă.
Deocamdată, confirmând informații anterioare transmise de Profit.ro, producătorul de gaze Romgaz, controlat de același Minister al Economiei (și acționar minoritar la ELCEN), analizează preluarea celor 4 termocentrale ale ELCEN. La această variantă s-a ajuns ca urmare a blocajului planului inițial avut în vedere în cadrul procedurilor de insolvență ale ELCEN și RADET (intrată între timp în faliment), de înființare a unui sistem unitar de încălzire centralizată a Bucureștiului, care să includă și producția, și transportul, distribuția și furnizarea de energie termică, prin unificarea operațiunilor ELCEN și RADET în cadrul unei singure companii a Primăriei Capitalei.
Acest model, în care toate elementele lanțului logistic al termoficării municipale se află sub controlul autorităților locale, este cel mai firesc și eficient. El ar permite în cazul de față, printre altele, internalizarea costului producției de energie termică a ELCEN, una dintre principalele componente ale costului total de furnizare al Termoenergetica, cu influență pozitivă și asupra prețului final perceput consumatorilor și a subvențiilor de la bugetul local destinate menținerii la un nivel suportabil a acestuia.
Pe de altă parte, realizarea în București a unui sistem de termoficare complet integrat și capabil de autofinanțare, aflat sub controlul municipalității, ar fi de natură să sporească și mai mult puterea și influența politico-economică a poziției de primar al Capitalei. Perspectivă față de care nici un Guvern de după 1989 nu s-a arătat foarte entuziast, inclusiv cu argumentul că ELCEN produce și energie electrică, centralele sale fiind vitale pentru alimentarea Bucureștiului și pentru întreg sistemul energetic național.
Totuși, prin negocieri, soluția inițială ar putea redeveni de actualitate, ea numărându-se printre variantele posibile prevăzute de planul de reorganizare al ELCEN.
Planul a fost confirmat de judecătorul sindic pe 9 iulie 2020. Potrivit documentului citat, Ministerul Economiei și/sau Municipiul București au la dispoziție 6 luni de la această dată (adică până în ianuarie 2021) pentru ca, direct sau prin societăți controlate de ele, împreună sau separat, să își declare ferm intenția de a prelua activele și operațiunile ELCEN, la valoarea de piață stabilită de un evaluator autorizat, de aproape 1,45 miliarde lei, în vederea realizării Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET) al Capitalei.
Dacă ambele entități decid să își exercite acest drept de prioritate, însă nu împreună, ci separat, ministerul și Primăria Capitalei vor trebui să intre în competiție, administratorul judiciar al ELCEN urmând să negocieze direct cu ambele, iar decizia finală în privința ofertei câștigătoare va fi luată de creditorii companiei.
"Dacă după expirarea termenului de 6 luni pentru exercitarea dreptului de prioritate nu va exista niciun interes scris din partea Municipiului București sau Statului Român prin Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri sau din partea entităților desemnate de acestea, valorificarea activelor se va face prin procedură concursuală, în oricare din metodele prevăzute de lege, cu aprobarea adunării creditorilor, pornind de la valoarea de evaluare desemnată (...), cu prevederea în cadrul documentelor de valorificare a obligației de menținere a activității pentru un interval de 3-5 ani de la data transferului", se menționează în planul de reorganizare.
