Încrederea românilor în energia nucleară, ca tehnologie curată și sigură pentru oameni și mediu, a crescut semnificativ în ultimii doi ani, întărindu-se totodată opinia potrivit căreia proiectul construirii a două noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă ar trebui implementat de către statul român fără implicarea investitorilor străini, fiind mai bine ca proiectul să fie amânat până ce statul va găsi banii necesari, reiese dintr-un sondaj de opinie comandat anul acesta de către operatorul centralei, compania de stat Nuclearelectrica, sondaj ale cărui rezultate au fost consultate de către Profit.ro.
Problemele și provocările sectorului energetic, afectat la fel ca multe alte domenii de criza generată în contextul pandemiei COVID-19, vor fi dezbătute pe larg de liderii celor mai importanți jucători în domeniu, alături reprezentanți ai autorităților, la Videoconferința - Energy Profit Forum - Energia post-coronavirus, organizată în data de 8 octombrie 2020. Mai multe detalii AICI
Noi detalii vor fi anunțate la Profit Energy.forum, videoconferinta transmisa in direct la Profit TV și organizată cu sprijinul Black Sea Oil & Gas, Complexul Energetic Oltenia, FPPG, E-INFRA (Nova Power & Gas), Nuclearelectrica, OMV Petrom, Romgaz și Transgaz.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion de respondenți reprezentativ la nivel național, cu vârsta de peste 18 ani. Au fost efectuate în total 1.686 de interviuri, din care 938 în mediul urban și 748 în mediul rural. Marja de eroare a sondajului este de 2,4%. Compania efectuează astfel de cercetări sociologice din 2 în 2 ani, precedentul fiind realizat în 2018.
Majoritatea celor intervievați au fost de părere că producerea energiei nucleare este un proces sigur pentru oameni și mediu, ponderea celor care și-au exprimat această convingere crescând de la 56% în 2018 la 63% în 2020. De asemenea, procentul celor ce consideră că energia nucleară este o energie curată s-a majorat de la 63% la 74%, iar al celor ce cred că beneficiile producerii de energie în sectorul nuclear sunt mai mari decât riscurile – de la 43% la 53%.
Cu privire la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, procentul celor care se declară de acord cu acesta a crescut de la 59% la 68%. De asemenea, cei mai mulți respondenți sunt de acord cu necesitatea ca România să construiască reactoarele 3 și 4 pentru asigurarea independenței energetice (49%), un trend constant al opiniilor, comparativ cu 2018 (46%).
Mai important, din sondaj a reieșit că, față de 2018, a devenit majoritar procentul celor care consideră că proiectul trebuie implementat de către statul român, acesta crescând de la 43% la 55%. În schimb, ponderea respondenților care sunt de părare că noile reactoare trebuie construite cât mai repede, cu investitori străini, chiar dacă statul nu va mai deține controlul majoritar asupra proiectului, a scăzut de la 42% la 38%.
Pe de altă parte, a crescut de la doar 51% la 71% procentul celor care sunt de părere că, pentru proiectul Cernavodă 3-4, ar fi potrivit un parteneriat între Guvernul României și companii din spațiul euro-atlantic.
În iulie, firma EnergoNuclear, controlată integral de Nuclearelectrica, a lansat o procedură simplificată de achiziție publică, fără licitație electronică, pentru a contracta un consultant care să actualizeze studiul de fezabilitate pentru execuția proiectului construirii reactoarelor 3 și 4 ale centralei, studiul inițial datând din urmă cu 8 ani, respectiv din 2012.
Lansarea procedurii de achiziție a EnergoNuclear a venit la scurt timp după ce premierul Ludovic Orban a declarat, cu ocazia unei vizite la Cernavodă, că, "în cel mai scurt timp", vor fi semnate acorduri cu parteneri euroatlantici care să participe la proiectul construirii reactoarelor 3 și 4 ale centralei, dar și la cel de retehnologizare a reactorului 1.
El a adăugat, răspunzând unei întrebări din partea presei, că termenul de finalizare a acestei investiții rămâne anul 2030, același prevăzut de vechea variantă a proiectului, în care partenerul SNN era gigantul chinez de stat China General Nuclear Power, însă nu a dat nici un detaliu despre respectivii "parteneri euroatlantici", nici măcar dacă au fost identificați sau nu. Acționarii Nuclearelectrica au decis ruperea înțelegerii cu compania chineză în iunie.
Studiul de fezabilitate actualizat va trebui să includă și o analiză financiară care vizează doar execuția unității 3 CNE Cernavodă, în condițiile în care atât autoritățile, cât și Nuclearelectrica, au declarat în repetate rânduri că România și-ar putea permite să construiască de una singură, cu forțe financiare proprii, un reactor nou la Cernavodă.
La finalul lunii august, ministrul Economiei, Virgil Popescu declara că există bani pentru energie, inclusiv pentru Cernavodă. "Există bani, și o să vedeți în curând ceea ce am promis că se va întâmpla: vom continua construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. România are nevoie de reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Sunt lucruri în derulare despre care nu putem vorbi în momentul de față, dar când o să putem vorbi, o să vorbim și o să spunem exact cum au fost lucrurile și ce vrem să facem, cum am reușit să ajungem la nivelul acela și când le vom finaliza, evident", spunea ministrul.
Virgil Popescu se află în prezent în vizită oficială în SUA, prilej cu care va avea o întâlnire cu secretarul pentru Energie de la Washington, Dan Brouillette, și cu alți înalți oficiali americani. “Îmi doresc ca în urma acestei vizite să dezvoltăm parteneriatul strategic dintre România și SUA pe dimensiunea energetică și să punem bazele unei cooperări în acest domeniu. Statele Unite ale Americii sunt deja un investitor puternic în economia românească, iar sectorul energetic, de importanță strategică pentru România atât din perspectivă economică, cât și din perspectiva securității energertice, este un domeniu în care mi-aș dori să văd o prezență americană mult mai pronunțată în România. Îmi doresc să fructificăm cât mai multe oportunități pentru dezvoltarea țării noastre”, a declarat Virgil Popescu.
În octombrie anul trecut, directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, declara pentru Profit.ro că statul român avea la dispoziție, la acel moment, puțin peste un an pentru a decide dacă Nuclearelectrica va merge mai departe pe cont propriu cu planul de creștere a capacității de producție a centralei nucleare de la Cernavodă. Potrivit lui Ghiță, Nuclearelectrica ar putea să construiască, cu resurse proprii și sprijin guvernamental adecvat, un al treilea reactor la Cernavodă, însă nu și un al patrulea, compania fiind prea mică pentru asta și neputând susține financiar construcția a două reactoare, în paralel cu proiectul retehnologizării unității 1.
Față de sondajul din 2018, a crescut ponderea respondenților care agrează prelungirea prin retehnologizare a duratei de viață a reactoarelor 1 și 2 (de la 60% la 75%), care consideră că investițiile în energia nucleară ajută la creșterea economică (de la 54% la 69%) și care percep pozitiv dezvoltarea de proiecte în domeniul energetic în general (de la 67% la 87%).
Independența energiei electrice a României este considerată de respondenți importantă atât în 2018, cât și în 2020, nefiind înregistrate schimbări semnificative în ceea ce privește ponderea acestora (73%, respectiv 74%).
"Industria nucleară românească are specialiști foarte buni și un nivel înalt de performanță tehnică" este o afirmație percepută de cei mai mulți dintre respondenți drept adevărată (81%). Aceeași concluzie este valabilă și în cazul afirmației „Activitatea Nuclearelectrica are un impact pozitiv pentru economia românească”, considerată reală de 77% dintre cei întrebați. De asemenea, a crescut de la 30% la 33% procentul celor care consideră că listarea Nuclearelectrica la bursă a fost binevenită, atrăgând investiții străine.
Nuclearelectrica și-a majorat profitul net cu 18,1% pe primul semestru al acestui an comparativ cu perioada similară a anului trecut, în pofida scăderii veniturilor din exploatare cu 2,1% și a prețurilor mai mici realizate, în principal ca urmare a reducerii cheltuielilor cu 9,4%. În primele 6 luni ale acestui an, Nuclearelectrica a raportat un profit net de 343 milioane lei, cu 50 de milioane lei peste profitul de 290 milioane lei înregistrat în primul semestru al anului trecut. Profitul operațional (EBITDA) a crescut cu 4,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile din exploatare au scăzut cu 2,1%, determinate de scăderea cu 9,6% a prețului mediu ponderat al energiei electrice vândute în semestrul I 2020 față aceeași perioada a anului 2019, în condițiile vânzării unei cantități totale de energie electrică mai mare cu 8,6%.
