Autori

Oana Osman

Oana Osman

Contact

Oana Osman are 603 articole

Preferința populației pentru economisire în valută continuă și în septembrie: depozitele în lei scad, cele în valută cresc cu 1,2%

Depozitele totale la bănci ale rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în luna septembrie cu 0,5% față august, până la 286,3 miliarde de lei, arată datele BNR. Avansul a avut loc în special pe seama majorării economisirii în valută, atât la firme, unde creșterea a depășit-o cu mult pe consemnată de depozitele în lei, cât și la populație, unde depozitele în lei au marcat încă o lună de scădere, iar cele în valută s-a majorat cu 1,3%.

Preferința populației pentru economisire în valută continuă și în septembrie: depozitele în lei scad, cele în valută cresc cu 1,2%
Creditul în valută revine pe creștere în septembrie, susținut de cererea persoanelor juridice

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a crescut în luna septembrie 2017 cu 1,4% (0,9% în termeni reali) față de luna august, până la 232,7 miliarde de lei. Majorarea a avut loc, ca în fiecare lună, la creditul în lei (cu 1,9%, respectiv 1,4% în termeni reali), dar și la cel în valută, pentru care avansuri lunare (mai mici) au mai avut loc anul acesta doar în martie și februarie. În cazul persoanelor juridice, creditul în valută a consemnat și prima creștere din 2017 raportată la perioada similară a anului trecut.

Creditul în valută revine pe creștere în septembrie, susținut de cererea persoanelor juridice
Statul refuză de doi ani să modifice prevederi fiscale neconstituționale, pentru a plăti dobânzi mai mici la sume încasate necuvenit

Într-un dicționar de practici fiscale românești, “mersul pe burtă” ar fi definit prin obiceiul de a amâna cu intenție, cât mai mult posibil, abrogarea unor legi declarate neconstituționale sau nelegale la CJUE pentru a continua să încaseze necuvenit bani la buget, restituindu-i doar celor care au răbdarea și resursele de a-și cere în instanță drepturile. Practica în cazul taxei auto a fost cel mai evident caz, dar exemplele continuă și în prezent pe alte spețe cu implicații și mai mari.

Statul refuză de doi ani să modifice prevederi fiscale neconstituționale, pentru a plăti dobânzi mai mici la sume încasate necuvenit. Contribuabilii recuperează doar în instanță bani ce ar trebui primiți automat
Decizie CJUE : Fiscul român, bun de plată pentru firmele cărora le-a refuzat drept de deducere TVA din tranzacții cu furnizori inactivi sau cu cod de TVA anulat

O decizie extrem de importantă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) întrerupe și sancționează o practică prin care ANAF a afectat ani de zile firmele din România, refuzându-le dreptul de deducere a TVA pe motiv că au încheiat tranzacții cu parteneri de business inactivi fiscal sau cu coduri de TVA anulate.

Decizie CJUE : Fiscul român, bun de plată pentru firmele cărora le-a refuzat drept de deducere TVA din tranzacții cu furnizori inactivi sau cu cod de TVA anulat
Decizie CJUE : Fiscul român, bun de plată pentru firmele cărora le-a refuzat drept de deducere TVA din tranzacții cu furnizori inactivi sau cu cod de TVA anulat

Firmele au drept de deducere asupra TVA rezultata din achizitionarea unor bunuri sau servicii de la un operator economic declarat inactiv de organele fiscale, potrivit unei decizii pronunțate săptămâna aceasta de Curtea Europeană de Justiție în cauza C-101/16 Paper - Consult. Decizia obligă ANAF să accepte retroactiv deducerea TVA la tranzacțiile, începând cu 2007 (data aderării), de achiziționare de bunuri și servicii de la un operator economic declarat inactiv de Fisc, condiția fiind să existe facturile care să dovedească tranzacțiile.

Decizie CJUE : Fiscul român, bun de plată pentru firmele cărora le-a refuzat drept de deducere TVA din tranzacții cu furnizori inactivi sau cu cod de TVA anulat
Taxa de solidaritate cu găurile bugetare – o nouă golănie fiscală

Taxele și contribuțiile “eliminate” sau “reduse” de guvernul PSD sunt o minciună. În realitate, nu dispar, nici nu se subțiază, ci reînvie cu cote și mai mari, dar sub păcăleala unei alte titulaturi, imediat ce au fost, teoretic, eliminate. Nu mor, doar se transformă în ceva mult mai împovărător.

Taxa de solidaritate – o nouă golănie fiscală, din “solidaritate” doar cu găurile bugetare
Dan Bucșa, UniCredit: Politica fiscală e cel mai mare risc macroeconomic. Succesul emisiunii de eurobonduri are explicații conjuncturale, oferta altor emitenți e prea mică

Creșterea salariilor și pensiilor, în detrimentul investițiilor, nu oferă perspectivele unei creșteri economice sănătoase pentru România. Deficitul bugetar riscă să depășească 3%, iar consecințele se vor vedea și în reacția investitorilor străini, arată Dan Bucșa, Lead Economist pentru Europa Centrală și de Est al UniCredit Bank.

Dan Bucșa, UniCredit: Politica fiscală e cel mai mare risc macroeconomic. Succesul emisiunii de eurobonduri are explicații conjuncturale, oferta altor emitenți e prea mică
Dan Bucșa, UniCredit: Dobânda, mai importantă acum decât cursul. Plecăm de la premisa că BNR va reacționa la creșterea inflației cu 3 majorări de dobândă, până la 2,5%

Inflația va avea o creștere accelerată în perioada următoare, spune Dan Bucșa, Lead Economist al Uncredit Bank pentru Europa Centrală și de Est, cauzele fiind majoritare de natură fiscală. În aceste condiții, BNR are două alegeri să reacționeze sau să nu reacționeze prin majorări de dobândă. Bucșa anticipează că prima variantă este cea care se va concretiza, în trei pași.

Dan Bucșa, UniCredit: Dobânda, mai importantă acum decât cursul. Plecăm de la premisa că BNR va reacționa la creșterea inflației cu 3 majorări de dobândă, până la 2,5%
Riscurile de care se tem cel mai mult trezorierii și finanțiștii din bănci și corporații

Distorsiunile introduse în piață de către stat, spargerea bulelor din piețele de capital, agravarea situației din Coreea de Nord, amenințări de cybersecurity, reinflamarea crizei datoriilor suverane, inclusiv pe fondul așteptatei creșteri a dobânzilor, migrarea business-ului bancar de la nivel local către mari capitale europene, noii competitori apăruți în epoca digitalizării, concomitent cu așteptările diferite ale clienților în privința plăților, care pun presiune pe schimbarea modelelor clasice de business. Sunt câteva dintre riscurile care dau bătăi de cap trezorierilor și directorilor financiari din bănci și corporații.

Riscurile de care se tem cel mai mult trezorierii și finanțiștii din bănci și corporații
Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei Statului: Emisiunea de eurobonduri de 1 miliard de euro e un succes. Avem cel mai mic spread și randament obținute vreodată

Ministerul Finantelor confirmă că a atras de pe piețele financiare internaționale 1 miliard euro, redeschizând emisiunea lansată în aprilie 2017, cu maturitatea inițială de 10 ani, cupon 2,375%. Șeful Trezoreriei Statului spune, pentru Profit.ro, că România a obținut cele mai mici costuri istorice pentru o astfel de maturitate.

Ștefan Nanu, șeful Trezoreriei Statului: Emisiunea de eurobonduri de 1 miliard de euro e un succes. Avem cel mai mic spread și randament obținute vreodată
Ultimele ştiri
NewsLetter

Pentru o sinteza cu cele mai importante evenimente economice ale zilei te rugam sa te abonezi la newsletter:

Curs BNR
1 EUR5.0927 -0.0026-0.05 %
1 USD4.3982 +0.0134+0.31 %
1 GBP5.8456 -0.0208-0.35 %
1 CHF5.4605 -0.0118-0.22 %

Curs BNR oferit de cursvalutar.ro

Must Read