Distorsiunile introduse în piață de către stat, spargerea bulelor din piețele de capital, agravarea situației din Coreea de Nord, amenințări de cybersecurity, reinflamarea crizei datoriilor suverane, inclusiv pe fondul așteptatei creșteri a dobânzilor, migrarea business-ului bancar de la nivel local către mari capitale europene, noii competitori apăruți în epoca digitalizării, concomitent cu așteptările diferite ale clienților în privința plăților, care pun presiune pe schimbarea modelelor clasice de business. Sunt câteva dintre riscurile care dau bătăi de cap trezorierilor și directorilor financiari din bănci și corporații, potrivit declarațiilor făcute de aceștia la Conferința Anuală a Asociației Trezorierilor din România (ATR), organizată joi de ATR și Team Innovation Media.
“Sunt îngrijorătoare distorsiunile introduse în piață de stat, în special în piața muncii, prin creșterile salariale din zona publică. Acestea nu ar fi în sine o problemă dacă statul ar fi un administrator corect, dar există mari semne de întrebare în alocarea resurselor de stat când, deși salariile cresc în administrație, vedem medicii plecând din țară în număr mare. Statul român nu e capabil să-și păstreze competențele în țară”, spune Radu Crăciun, președintele directoratului BCR Pensii.
În opinia sa, nu atât creșterea salariului minim este o problemă, cât creșterea în masă a salariilor în sectorul public fără criterii de performanță.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Creșteri de venituri polarizate, într-o economie aproape lipsită de inflație, inundată de bani prin politicile băncilor centrale, crează îngrijorări și pe plan internațional. Bule reapărute pe piețele de capital vor ajunge inevitabil să se spargă. “Avem o lume plină de bani, bilanțurile băncilor au crescut până la cer, nu vedem inflație, dar avem o polarizare în care puțini oameni au foarte mulți bani, pe care trebuie să-i aloce pe clase de active. Vedem burse umflate și întrebarea de 1.000 de puncte la care nu voi da un răspuns este: cât mai poate funcționa acest principiu al vaselor comunicante și cât va dura până când lumea va recunoaște că împăratul este gol?”
Bule în curs de spargere
Riscuri de “dezumflare” a bursei nu lipsesc nici la București. Un posibil declanșator poate veni din zona fondurilor de pensii administrate privat, unii dintre cei mai mari investitori pe piața de capital, pentru situația cărora declarațiile politice recente și planurile de reducere a contribuțiilor obligatorii au creat incertitudini. ”Dacă ne uităm cât sunt deținerile la bursă ale fondurilor de Pilon II, e posibil ca, dacă vor începe să vândă, să se dezumfle mult această capitalizare, sau, oricum, să fie o corecție serioasă”, spune Cristian Sporiș, vicepreședintele raiffeisen Bank, responsabil cu zona clienților corporații.
O “frenezie” riscantă există și în piețele de obligațiuni. “Este a doua oară când vorbim că ciclul economic a murit. Acum avem o moarte pesimistă, primul a fost optimist, cu frenezie pe acțiuni. Mă tem că în momentul acesta e o altă frenezie care duce la supraevaluare în piețele de ebligațiuni. Problema cu astfel de frenezii este că situația dobânzilor afectează și piața de capital”, arată Dorin Badea, director executive trezorerie și piețe de capital la Eximbank. Istoric, amintește Badea, băncile centrale au fost în urma ciclului economic și au stat prea mult timp la dobânzi joase, iar când au început să le crească, piețele au rămas în urmă.
În privința ROBOR, Badea se așteaptă ca, în următoarele 3 luni, acesta să rămână în zona în care se află acum, să scadă spre ianuarie, dar nu la nivelul de dinainte. Sfatul său pentru trezorierii din companii: să treacă de la finanțări cu dobândă variabilă, la finanțări cu rate fixe.
Cele mai “fierbinți” evenimente, în opinia sa, ar putea fi cele din Coreea de Nord. “”Agravată de regimul politic atipic din SUA, este o situațe ce se poate complica oricând”.
Șansele unui război nuclear sunt, totuși, minime, crede Helmut Schnabel, președintele boardului asociației internaționale a trezorierilor și șeful asociației directorilor financiari din Germania. “Să nu uităm că, istoric, comunismul nord-coreean este copilul comunismului chinez. Iar China are o privire foarte apropiată pe ce se întâmplă în Coreea. Poziția Chinei este importantă, iar China nu are motive să pornească un război cu SUA”, spune Schnabel. Acesta amintește că situații de confict există în mai multe locuri, și în Siria, Libia sau Ucraina, iar realitatea a fost că, de câte ori conflictele au crescut, piețele și economia globală au exitat pe moment, dar în câteva zile sau săptămâni și-au revenit.
Povara datoriilor
O problemă îngrijorătoare este, în opinia lui Schnabel, persistența dobânzilor negative și supraîndatorarea: “Avem inflație zero sau negativă, dobânzi zero sau negative în Europa, Japonia, SUA. Nimeni n-a mai experimentat asta. Acționăm în teritorii noi. Fără dobânzi positive se pierde posibilitatea de a măsura viabilitatea proiectelor de investiții. O problemă este supraîndatorarea statelor și a sectorului privat, care a crescut și după criză. Sub administrația Obama, în 8 ani, s-a dublat datoria publică a SUA. Iar când dobânzile încep să crească, această povară a datoriilor devine și mai grea”.
Președintele asociației internaționale a trezorierilor spune că Europa are nevoie de mai multă creștere economică, iar aceasta nu se poate obține doar prin creșterea datoriei publice: “Dacă mai multă datorie ar produce automat creștere, atunci Italia și Germania ar avea cele mai mari creșteri, ceea ce, desigur, nu s-a întâmplat. Dimpotrivă”
Situația Italiei este una îngrijorătoare și pentru vicepreședintele Raiffeisen, Cristian Sporiș: “Dacă s-ar materializa riscul, oricât ar cumpăra Banca Centrală Europeană nu va putea decât să tempereze problema, nu să o rezolve”.
Bancherii față cu hackerii care nu caută bani, ci distracție
Amenințări de care se vorbește mai puțin sunt văzute de Sporiș în zona de cybersecurity: “Un risc de piață poate fi gestionat, știm să o facem. Dar dacă ai atac cibernetic asupra unor servere mari, precum cele ale Visa sau Mastercard, ar fi blackout o perioadă lungă. Problema este că acești hackeri nu o fac neapărat din motive pecuniare, ci pentru distracție. Nu discuți cu un om rațional, ci cu unul care vrea să se distreze...”
Sporiș crede că șansa României este că se află, în momentul de față, într-o “”fereastră de oportunitate”: “Ca stabilitate, putem fi în zonă un fel de Elveție. Depinde de noi să păstrăm această fereastră de oportunitate, mai avem timp.”
Businessul bancar migrează către marile capital europene
Presiuni și motive de îngrijorare pentru trezoriei apar și în contextul în care business-ul bancar migrează dinspre piețele locale către capitalele europene unde funcționează centralele companiilor multinaționale. “Se întâmplă o centralizare nu doar a managementului de cash, ci și finanțarea se negociază tot mai mult de la centru. Pentru trezorieri e o bătaie de cap, pentru că îți pune presiune pe managementul cash-ului, trebuie să calculezi cum îți ceri banii”, spune Florin Ilie, director vânzări corporate în cadrul divizieie piețe monetare ECE, la ING Bank.
În percepția sa, “creditarea în România e plată ca o câmpie, piața se duce ușurel în jos, oamenii încă au lichiditate, lumea nu ia credite cu frenezie, business-ul bancar migrează în capitalele europene unde sunt centrii nervoși ai multinaționalelor”. Ca urmare, arată, Ilie, deși economia crește cu 6%, sistemul bancar local nu vede această creștere pentru că activitatea migrează în capitalele europene unde clienții multinaționali își centralizează managementul cashului și finanțării: “Acest venit nu se mai vede local, e un business bancar care migrează, de aceea nu vom vedea o creștere mare a intermedierii.”
Concurenții fintech
Provocări și presiuni tot mai mari sunt anticipate de bancheri în anii următori și din partea competitorilor fintech, cu atât mai mult cu cât intrarea în vigoare a celei de-a doua directive de plăți (PSD 2) va obliga băncile să le ofere acestora acces la conturile clienților, punându-și bazele de date la dispoziția terților, la cererea clienților.
Victor Roșu, director tranzacții bancare la BRD, vede în PSD2 și amenințare, dar și oportunitate.
“Vor fi schimbări majore în ceea ce privește interacțiunea în procesul de plată între client și firmă, schimbări ajutate de PSD2. Dacă interacțiunea de plată nu e bună, compania poate pierde 30-40% din vânzări, arată unele studii. Experiența de plată va conta foarte mult, se duce spre mobil.Vedem o trecere spre portofelul electronic, în 1-5 ani vom vedea multe alte lucruri importante. Clienții de azi din comerțul electronic nu mai acceptă ca o plată să dureze câteva zile, nici câteva ore. Trecerea se face către plăți instant”, spune Roșu. Într-un astfel de context, arată acesta, trezorierul va avea o contribuție important când în companie se va decide pe ce metodă de colectare se merge. Cu cât interacțiunea la punctual de vânzare a mai facilă, cu atât pot crește vânzările.
“Inovația pentru digitalizare a venit, de cele mai multe ori, din alte zone, nu din banking. Vine dintr-o lume care gândește altfel decât cea bancară. Bănci precum Citibank sau Deutsche Bank și-au dat seama și și-au deschis deja core-businessul către fintechuri și au zis – asta e ce avem noi, arătați-ne ce putem face”, arată Cosmin Bucur, director executiv MoneyCorp. Potrivit acestuia, plățile externe și schimbul valutar ar trebui să se poată realize la fel de ușor și rapid ca un mesaj sms. “Nu suntem încă acolo. O plată în China durează încă mai multe ore, dar suntem mult mai aproape și la o fracție din costurile de acum câțiva ani”.
Asociația Trezorierilor din România (ATR) și Team Innovation Media au organizat joi cea de-a treia ediție a Conferinței Anuale a Asociației Trezorierilor din România. Evenimentul a reunit CEO, CFO, Trezorieri, Cashflow Controller și alți specialiști în finanțe corporative sau piețe de capital, ce fac parte din mari corporații românești sau multinaționale din domenii diverse de activitate.
