Inflația va avea o creștere accelerată în perioada următoare, spune Dan Bucșa, Lead Economist al UnCredit Bank pentru Europa Centrală și de Est, cauzele fiind majoritare de natură fiscală. În aceste condiții, BNR are două alegeri: să reacționeze sau să nu reacționeze prin majorări de dobândă. Bucșa anticipează că prima variantă este cea care se va concretiza, în trei pași.
Prognozele UniCredit indică creștere accelerată a inflației: 3% în ianuarie și 4% în vara anului viitor, pentru ca apoi să scadă în efect de bază. “Mare parte din această creștere a inflației este fiscală, influențată de majorarea accizei, cu creșterea prețului la gaze și energie electric. Este și o component cvasifiscală, dată fiind presiunea majorării salariilor în sectorul public pe indicele prețurilor de consum.”
În aceste condiții, BNR are două opțiuni: să reacționeze sau să nu reacționeze la creșterea inflației prin majorarea dobânzii cheie. “Noi am plecat de la premisa că va reacționa prin trei majorări de dobândă, din februarie până în mai 2018, până la nivelul de 2,5%”, spune Bucșa. În opinia sa, cele trei etape de majorare ar putea fi făcute de BNR semnalând pieței că este o reacție la o creștere temporară a inflației, pentru alinierea dobânzii la aceasta, astfel încât să avem o rată reală de dobândă zero. Aceasta, până în luna mai, când banca centrală ar putea vedea inflația coborând către jumătatea anului.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Kasparov vine în premieră în România. Detalii AICI
Ce s-ar putea întâmpla dacă BNR alege, totuși, să nu reacționeze la creșterea inflației? Experiența Turciei, unde banca central nu reacționează la creșterea inflației, poate oferi indicii, spune Bucșa. Dacă dobânda de politică monetară rămâne mult în urma inflației, apare presiune pe curs, banca centrală va trebui atunci să intervină vânzând valută și scoțând astfel lei din piață, iar dobânda va ajunge oricum să crească în aceste condiții. Diferența este că, în cazul unei lipse de reacție imediată la creșterea inflației se crează volatilitate în piață din cauza lipsei de încredere a piețelor, iar exemplul Turciei arată, din nou, că este mult mai mare costul recâștigării încrederii.
“Dacă, însă, BNR reacționează și comunică pieței că vede ca fiind doar temporară această creștere a inflației, impactul pe randamentul titlurilor de stat va exista, dar va fi limitat. Dacă nu reacționează, volatilitatea anticipată de piață va dice mult în sus randamentele titlurilor de stat. O bancă centrală care reacționează la timp prin majorarea dobânzii la creșterea inflației reduce costurile pentru întreaga economie diminuând volatilitatea, costurile împrumuturilor pe termen lung, iar în final și dobânzile”, consideră Dan Bucșa. În opinia sa, BNR pleacă acum dintr-o poziție mult mai bună decât după criza financiară, dată fiind perioada lungă cu inflație redusă și încrederea mult mai mare de care se bucură.
Economistul-șef UniCredit pentru regiunea noastră este de părere că, în momentul de față, pentru România este mai important stabilitatea dobânzii decât cea a cursului de schimb, deși, tradițional, BNR s-a îngrijit mai ales de curs, în condițiile în care mulți ani românii s-au împrumutat preponderant în valută. Lucrurile s-au schimbat, însă, între timp. Impactul asupra serviciului datoriei este mult mai mare dacă se majorează dobânda, decât în cazul unei deprecieri a leului, însă, datorită creșterii inflației, s-ar putea să fie nevoie temporar de majorări de dobândă.
Criza de lichiditate actuală, care a determinat creșterea ratei ROBOR, este și ea una temporară. “Această creștere a dobânzii a fost fiscală”, spune Bucșa, precizând că avem azi dobânzi mai mari pentru că trei luni consecutive de emisiune netă la Ministerul Finanțelor Publice și plata de dividende suplimentare la buget de către companiile de stat au golit piața de lichidități.
În ultimele luni ale anului, însă, lucrurile se schimbă, aceasta fiind perioada în care statul începe să cheltuiască masiv, după ce tot anul a ținut deficitul bugetar jos,și umple piața de lichiditate. ”România este singura țară din regiune care crește deficitul în decembrie. Restul cresc până în primăvară. La noi, nimic până în ultima lună și apoi multă lichiditate în piață deodată. Când guvernul va cheltui, lichiditatea se va reface, Robor va scădea spre 1%, chiar sub 1%, depinde și de presiunea pe curs. Din 2018, însă, este clar că Robor va ajunge la un nivel semnificativ mai mare ca în 2017”, spune Bucșa.
