Excesul de lichiditate din piața interbancară s-a redus în noiembrie cu o treime și a ajuns la cel mai redus nivel de după decembrie 2022. Reducerea lichidității s-a reflectat în creșterea dobânzilor.
Tensiunea fără precedent din scena politică a adus o presiune de vânzare pe leu și intervenții ale băncii centrale pentru susținerea leului. Casele de schimb valutar, care au puține lichidități, au început să rămână fără euro, însă băncile mai au suficient și nu au văzut, până acum, o cerere la fel de mare ca în alte perioade tensionate, cum a fost în pandemie, spre exemplu, au declarat surse din piața bancară pentru Profit.ro.
Statistica a înrăutățit estimarea privind creșterea economică trimestrială în T3 de la o stagnare la un -0,1%. Față de trimestrul al treilea din 2023, creșterea a fost menținută la 1,1%, fiind susținută integral de consumul populației, cu o contribuție mică și din partea investițiilor, în timp ce exportul net a fost puternic negativ. Agricultura a scăzut puternic în iulie-septembrie față de anul trecut, dar nici alte sectoare nu au înregistrat creștere substanțiale, cu excepția comerțului și a activităților profesionale.
Randamentele au început să crească încă dinainte de perioada electorală și apoi au avut o creștere mai abruptă după șocul primului tur al prezidențialelor.
Industria manufacturieră românească și-a continuat contracția în noiembrie, potrivit răspunsurilor managerilor compilate de S&P Global în indicele BCR PMI. Producătorii se confruntă cu o cerere scăzută și fac concedieri.