Autori

România este printre țările din regiune cu cele mai mari provocări fiscale în următorii ani, cred economiștii Erste Bank. Creșterile de taxe nu se vor opri cel mai probabil la cele anunțate în decembrie, ci vor fi urmate de altele, următoarele majorări urmând să aibă loc după alegerile prezidențiale.

Banca Națională a României este așteptată să mențină, miercuri, neschimbată rata cheie la prima ședință de politică monetară din acest an, în condițiile menținerii riscurilor inflaționiste și a incertitudinilor fiscale. Anul va fi unul complicat și economiștii se așteaptă ca BNR să fie mai degrabă prudentă și să umble mai târziu la dobânzi, care ar urma să scadă doar ușor.

Guvernul s-a împrumutat scump din piața internă, la 7,7 % pe an, nivel chiar mai ridicat decât cel generat de criza electorală de la finele anului trecut. Dobânzile în piața secundară au crescut accelerat în ultimele zile.

Deficitul de cont curent a fost mai mare cu o treime la 11 luni încheiate în 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în principal pe fondul unui deficit mai mare din comerțul cu bunuri și al reducerii excedentului din servicii. Investițiile străine directe, cea mai bună sursă de finanțare a deficitului extern, s-au redus comparativ cu 2023, în timp ce datoria externă a crescut.

Excedentul de lichiditate înregistrat de sectorul bancar în raport cu banca centrală s-a menținut la 18,3 miliarde de lei în decembrie, cel mai redus nivel de după finele lui 2022 și la sub o treime față de vârful anului trecut. Lichiditatea interbancară s-a redus abrupt în octombrie și noiembrie, inclusiv pe fondul tensiunilor electorale și al presiunilor pe cursul de schimb.