Autori

Grupul Banca Transilvania a încheiat primul trimestru din 2025 cu un profit net de 877 de milioane de lei, în scădere cu 22,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii costurilor operaționale, îndeosebi a celor cu provizioanele și salariile. Rezultatele trebuie interpretate în contextul fuziunii cu OTP Bank, arată BT. Banca atrage atenția cu privire la incertitudinile politice din ultima vreme.

Banca Comercială Română a crescut estimarea de inflație pentru finele acestui an, pe fondul unei rate mai ridicate decât se aștepta în aprilie și al deprecierii monedei naționale. ING Bank subliniază la rândul său că riscurile la adresa inflației vin dinspre măsurile fiscale anticipate.

Piața financiară răspunde la incertitudinile politice și fiscale, în contextul deficitului bugetar ridicat, arată pentru Profit.ro Ștefan Posea, economist la ING Bank România. Reducerea deficitului este absolut necesară pentru a preveni tăierea ratingului suveran, dar planul fiscal trebuie să fie unul convingător și să vină repede, în condițiile în care incertitudinea electorală prelungită a dus la amânarea investițiilor și reformelor - fără îmbunătățiri în al doilea semestru, economia ar putea stagna, avertizează economistul.

Ministerul Finanțelor a luat din piața internă un împrumut pe termen scurt la un randament de 8,45% pe an, cel mai mare de după toamna lui 2022. În piața secundară, curba randamentelor s-a inversat, un eveniment rar ce subliniază incertitudinea pe termen scurt percepută de investitori. Dobânzile la împrumuturile suverane în euro au continuată să se depărteze de țările vecine.

Banca Națională a României a cheltuit circa 6 miliarde de euro din rezervele sale valutare pentru a atenua deprecierea leului, în contextul victoriei lui George Simion în primul tur al alegerilor prezidențiale și al prăbușirii guvernului. Banca centrală are acum un nou nivel critic de curs.

Dobânda medie la tranzacțiile interbancare, pe baza căreia se calculează IRCC, a crescut miercuri la 6,21%, față de circa 5,6% în urmă cu o săptămână. Evoluția sugerează o drenare a lichidității din piață, posibil pe fondul unor intervenții ale BNR pentru susținerea ratei de schimb a leului.

Piața de datorie resimte tot mai acut efectele crizei politico-electorale. Randamentele au crescut abrupt pentru a patra zi la rând. Finanțele au luat totuși un împrumut pe termen scurt de la bănci, acceptând să plătească cea mai mare dobândă de după 2022.

Cursul de schimb al leului se situa ușor peste nivelul de 5,1 unități/euro în piața interbancară joi dimineață, sugerând noi presiuni de creștere.

Randamentele la obligațiunile de stat au continuat să crească în piața secundară în ședința de miercuri, în special la scadențele scurte. Dobânzile la 10 ani au trecut de pragul de 8%.

Cursul EUR/RON se tranzacționează în jurul a ceea ce pare a fi noul prag agreat de BNR, de 5,1, după ce precedentul prag de 4,98 a fost spart marți, în contextul turbulențelor politice.