Autori

Ministerul Finanțelor a împrumutat 544 de milioane de lei la randamente în creștere puternică printr-o nouă emisiune de obligațiuni pe șapte ani și jumătate. Costurile de împrumut în lei ale celui mai solvabil debitor au crescut pe toate scadențele - au depășit nivelul de dinaintea crizei COVID precum și vârful din timpul guvernelor PSD și se apropie de pragurile de acum 8 ani, când dobânda cheie era însă mult mai ridicată.

Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.

Produsul intern brut a crescut cu doar 0,3% în trimestrul III față de trimestrul II, arată datele semnal publicate de Institutul Național de Statistică. Rata anuală decelerează de la 13,9% la 7,2%, în condițiile în care mare parte din restricțiile pandemice din valul 4 nu erau încă în vigoare.

Dinamica câștigului salarial net a căzut sub rata anuală a inflației în septembrie, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor reale la nivelul economiei. Unele sectoare sunt mai afectate decât altele – în sectorul public salariile au fost cvasi-înghețate în ultimul an, după creșteri consistente în anii anteriori.

Banca Națională a României a urcat estimarea de inflație de la 5,6% la 7,5% pentru finele acestui an și de la 3,4% la 5,9% pentru decembrie 2022, pe fondul creșterii peste așteptări a prețurilor la energie. Rata inflației ar urma să revină în intervalul țintă al băncii centrale abia la mijlocul lui 2023, nu înainte însă de a ajunge la peste 8% în primăvara lui 2022.

Rata inflației a ajuns la aproape 8% în octombrie, o nouă surpriză negativă. România a ajuns să aibă rata reală cel mai adânc în teritoriu negativ din regiune, după o mișcare de doar 0,25 puncte procentuale a dobânzii cheie de către banca centrală în această săptămână. Principalul mijloc de intervenție devine, însă, rata Lombard, pe fondul unui deficit de lichiditate în sistemul bancar.

Banca Națională a României a majorat cu 0,25 puncte procentuale la 1,75% rata de dobânzii de politică monetară, sub așteptările analiștilor. BNR se așteaptă la o înrăutățire a perspectivei inflației față de prognoza anterioară, după ce rata anuală a depășit deja cu mult ținta, dar vede și o încetinire a dinamicii economice, dacă din calcul este exclusă agricultura.

BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.

Băncile centrale din Polonia și Cehia au majorat peste așteptări dobânda cheie, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației. Și în România inflația a sărit cu mult peste prognoză, și unii analiști cred că ar putea ajunge chiar la 8% la finele anului, iar Banca Națională trebuie să vină cu creșteri de dobânzi la ședința de marți, dacă nu vrea să rămână în urmă și să crească presiunea pe cursul de schimb. Aceste evoluții se vor vedea și în creșterea ratelor la credite.

OTP Bank România a înregistrat un profit consolidat după impozitare de 14 milioane de lei la 9 luni, în scădere cu 65% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul creșterii cheltuielilor operaționale. Portofoliul de credite al băncii a crescut cu o cincime față de septembrie 2020.