BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.
Banca Națională a României are astăzi o nouă ședință de politică monetară, ultima din acest an. Analiștii contează pe o majorare a dobânzii cheie cu 0,5 puncte procentuale la 2%, aceasta fiind și estimarea principală a Raiffeisen, care nu exclude însă și un pas mai rapid, după ce băncile centrale din regiune au mișcat agresiv săptămâna trecută cu un salt de 0,75 pp la 1,25% în Polonia și de 1,25 pp la 2,75% în Cehia.
“Suntem un pic rămași în urma celorlalte țări din jur. Peste tot inflația crește, dar noi ne confruntăm cu deficite mari, care reclamă dobânzi mai mari, având o primă de risc mai mare”, spune Dumitru, la Profit News TV.
“Un lucru e cert, dobânzile vor crește. Atâta vreme cât inflația crește peste tot în lume și dobânzile au început să crească, vor crește și dobânzile la credite”, adaugă Dumitru.
Estimarea Raiffeisen este pentru o inflație de 7,3% la finele anului, dar care poate trece și de 8% în funcție de cum va clasifica Institutul de Statistică reducerile la facturi aplicate prin compensare, legea consumatorului vulnerabil și plafonare. Dacă inflația nu va ajunge la 8% în acest an, o va face în aprilie anul viitor, când expiră măsurile tranzitorii.
BNR ar urma să crească dobânda cheie cu încă 0,5 puncte procentuale în ianuarie și să ajungă cu încă câțiva pași mai mici la 3,5% la jumătatea anului viitor, consideră economistul Raiffeisen.
„Deja este inclus în prețurile de pe piața monetară faptul că BNR va continua să crească dobânzile”, spune Dumitru. “Inflația mult mai mare trebuie să atragă o reacție a politicii monetare pentru a putea reancora anticipațiile inflaționiste la un nivel mai scăzut, pentru că altfel riscăm să scăpăm lucrurile de sub control, să avem o creștere foarte mare a anticipațiilor inflaționiste și o inflație foarte mare și în anii următori”, adaugă el.
Nici situația externă nu indică pe viitor o relaxare a presiunii inflaționiste, chiar dacă creșterea prețurilor este considerată doar una trecătoare, pe fondul scumpirii energiei.
“Băncile centrale mari au tratat acest șoc inflaționist ca fiind de natură tranzitorie. Retorica s-a schimbat un pic, acum zic că e tranzitoriu, dar de lungă durată. Părerea mea e că e greșit, nu are cum să fie tranzitoriu un șoc inflaționist atât de mare, în contextul în care mare parte din acest șoc inflaționist este explicat de energie, iar în energie sunt mari transformări pe care le așteptăm în anii următori, această trecere la economia verde – în niciun caz nu înseamnă prețuri mici, probabil că vom discuta de prețuri mari, în special la energia din surse fosile. Probabil că și băncile centrale mari se vor răzgândi și vom vedea și acolo creșteri de dobânzi”, arată Dumitru.
Cu această perspectivă a dobânzilor mari, nu doar firmele și persoanele fizice cu credite vor avea de scos mai mulți bani din buzunar pentru plata ratelor, dar și presiunea pe buget, care nu arată bine nici acum, va crește.
“Avem o datorie care nu mai e deloc mică pentru nivelul nostru de dezvoltare economică, suntem la 50% datorie publică”, spune Dumitru. “Ne-am angajat ca până în 2024 să reducem deficitul fiscal la sub 3% din PIB și în momentul acesta nu este clar deloc cum o vom face, cum intenționează guvernul viitor să facă această ajustare bugetară. Suntem la 7%, probabil la peste 8% anul acesta pe standardele europene, cum ajungem la 3% până în 2024 e neclar, mai ales că 2024 este an electoral. Probabil că următorii doi ani va trebui să facem această ajustare”.
Ajustarea nu este una opțională. Dacă până acum am beneficiat de „clemență nesperată” din partea piețelor financiare și agențiilor de rating și de un „ajutor nesperat” din partea creșterii economice, acest lucru s-a putea schimba rapid, avertizează Dumitru.
“Probabil că ne așteaptă vremuri destul de grele în anii următori. Pentru că ajustarea aceasta, vrem, nu vrem, trebuie făcută, clemența piețelor financiare se va termina la un moment dat, mai ales că datoria publică nu mai e mică”, susține economistul Raiffeisen.
Banii în plus din creșterea economică au fost folosiți toți pentru creșterea cheltuielilor publice de către guvernul PNL – deși ar fi trebuit să fie economisiți și deficitul să fie redus – iar de anul viitor creșterea economică va încetini de la 7,5% în acest an la 4,7% - prognoze Raiffeisen puse sub discuție de valul pandemic de pe finele acestui an și dobânzile mai mari pe seama șocului inflaționist.
“În termeni ajustați la ciclul economic, deficitul structural aproape că nu scade deloc anul acesta, ceea ce ridică semne mari de întrebare. Ok, nu facem acesta, dar când? Că rămân doar doi ani fezabil. Dacă reducem de la 9,2% la 8% și vrem ca până în 2024, an electoral, în 2022 și 2023 trebuie să reducem cu peste 5 puncte procentuale, când în acest an, de creștere economică, am redus doar cu 1 punct procentual”, spune Dumitru, care în trecut a fost și președinte al Consiliului Fiscal.
Povestea fiscală este și mai tulbure din cauza complicațiilor din politică, unde dansul pentru formarea unui nou guvern a scos la suprafață noi solicitări de creștere a cheltuielilor dinspre PSD (pensii, salarii, alocații), în condițiile în care toată strategia de reducere a deficitului bugetar se bazează pe reducerea acestora.
“Ne-am angajat doar să reducem masiv cheltuielile bugetare. Mai ales într-un context în care anul acesta am înghețat salariile și pensiile, nu cred că le mai putem îngheța și în anii următori, mai ales dată fiind presiunea socială foarte mare, pe care o s-o vedem și în perioada următoare, ca urmare a creșterii prețurilor la utilități. Chiar zilele acestea vedem, în chinurile facerii noului guvern, noi discuții despre creșterea pensiilor și salariilor în sectorul public”, arată Dumitru.
Cu o situație fiscală proastă și un deficit de cont curent de 6,5-7% din PIB, în condițiile în care țările din jurul nostru au excedente comerciale și deficite de cont curent foarte mici sau chiar surplusuri, o majorare a dobânzii BNR nu poate aduce o apreciere a leului, care își va continua depreciere lentă, arată Dumitru. “Fundamental, leul nu are cum să se întărească, ci ar trebui să se deprecieze ușor, câtă vreme aceste deficite externe nu numai că persistă, dar sunt în creștere”.
