Băncile centrale din Polonia și Cehia au majorat peste așteptări dobânda cheie, ca răspuns la creșterea rapidă a inflației. Și în România inflația a sărit cu mult peste prognoză. Unii analiști cred că ar putea ajunge chiar la 8% la finele anului, iar Banca Națională trebuie să vină cu creșteri de dobânzi la ședința de marți, dacă nu vrea să rămână în urmă și să crească presiunea pe cursul de schimb. Aceste evoluții se vor vedea și în creșterea ratelor la credite.
Inflația devine îngrijorătoare pentru băncile centrale din regiunea Europei Centrale și de Est. Chiar dacă problema creșterii prețurilor a fost inițial minimizată, mai importantă fiind recuperarea de după primul an al pandemiei, dobânzile încep acum să urce aproape la fel de rapid cum au coborât în primul val de COVID-19.
Banca centrală a Poloniei a majorat surprinzător dobânda de politică monetară cu 0,4 puncte procentuale în octombrie la 0,5%. La ședința din noiembrie a surprins din nou, cu un salt de încă 0,75 puncte, la 1,25%, în timp ce piața vedea o majorare de 0,25 puncte. Inflația este așteptată să ajungă la un vârf de 7% în ianuarie.
Erste estimează că dobânda cheie în Polonia va ajunge la 2,5-3% la mijlocul anului viitor, în timp ce estimarea ING este de 2,5%.
Cea mai mare surpriză a venit din Cehia, unde banca centrală s-a dus cu rata repo la 2 săptămâni – dobânda de politică monetară – peste nivelul de dinainte de criza COVID. Cehii au început să crească dobânda cheie încă din vară, în pași de câte 0,25 puncte procentuale și au ajuns de la 0,25% pe an la 0,75% în august. Apoi în octombrie au surprins piața cu un avans de 0,75 puncte, pentru ca la ședința de politică monetară din noiembrie să vină cu o majorare de 1,25 puncte la 2,75%, față de o estimare a analiștilor pentru o majorare de 0,5 puncte procentuale. Rata inflației a ajuns la aproape 5% în septembrie – cea mai recentă estimară arată că inflația va ajunge la 5,6% la finele anului și un vârf de aproape 7% în primul trimestru din 2022.
Erste crede că Banca Cehiei urmează să crească rata cheie și la următoarele două ședințe de politică monetară, având în vedere retorica dură a băncii centrale, astfel încât rata cheie va ajunge la 3,25-3,5%, dar ulterior să vină o relaxare pe măsură ce inflația încetinește. Economia Cehiei încă nu a recuperat pierderea de anul trecut și dobânzile prea ridicate ar putea afecta revenirea activității.
Banca Națională a României are ședință de politică monetară pe 9 noiembrie – ultima a anului – în care va aproba și noul raport de inflație. Inflația a ajuns la 6,3% în septembrie. Un prim răspuns al băncii centrale, care a rămas ultima din regiune la majorarea dobânzilor, a venit în octombrie, când rata de politică monetară a fost ridicată de la 1,25% la 1,5%.
Deși BNR încearcă să limiteze amploarea majorărilor, inflația ridicată și răspunsul celorlalte bănci centrale din regiune i-ar putea forța mână, în condițiile în care situația macroeconomică a României e mai proastă.
ING estimează că inflația va ajunge la 8% la finele anului și va rămâne ridicată, iar abia la mijlocul lui 2023 va reveni substanțial în ținta de 1,5-3,5%. Banca olandeză vede o majorare de cel puțin 0,5 puncte procentuale săptămâna viitoare și nu exclude și alte măsuri, cum ar fi modificarea asimetrică a ratei facilității de credit în raport cu cea de depozit. Rata cheie ar urma să ajungă la 3% până la mijlocul anului viitor, dar există posibilitatea să depășească acest interval, în funcție de ce fac și celelalte bănci, mai estimează ING.
“Ne menținem punctul de vedere că Banca Națională a României va încerca să limiteze ciclul de creștere pe cât posibil, dar având în vedere inflația anormal de mare și acțiunile altor bănci centrale regionale, s-ar putea să nu aibă de ales decât să se alăture taberei (uliilor) anti-inflație. Situația politică tulbure - care, prin extensie, afectează perspectiva consolidării fiscale - și presiunea cvasi-permanentă asupra cursului de schimb nu fac decât să adauge la argumentele ca BNR să crească anticipat rata”, scrie Valentin Tătaru, economist șef al ING România.
Economia României resimte deja impactul valului patru al pandemiei. Încrederea în economie a scăzut din nou în noiembrie. Consumul și-a temperat serios avansul în septembrie, fiind practic la nivelul din august.
„Septembrie a fost neobișnuit în acest an, cu vânzări cu amănuntul mai lente în termeni lunari comparativ cu norma istorică, deoarece efectul începerii școlii nu a compensat scăderea mobilității pe fondul creșterii cazurilor de COVID-19”, arată Eugen Sinca, analist la BCR.
Dar situația statistică ar putea fi salvată de un an agricol foarte bun. ING menține prognoza pentru o creștere de 7,5% în acest an, dar pune sub rezervă avansul preconizat de 4,5% de anul viitor.
Piața deja cere dobânzi ridicate pentru împrumuturile acordate statului și ratele interbancare sunt în creștere. Creditele populației se vor scumpi, însă, cu o întârziere de câteva luni, având în vedere modul în care referința IRCC se calculează, dar primele creșteri vor veni deja de la începutul lui 2022 și cel mai probabil vor continua pe parcursul anului viitor, pe măsură ce deciziile băncii centrale sunt trasmise în piață.
