Dinamica câștigului salarial net a căzut sub rata anuală a inflației în septembrie, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor reale la nivelul economiei. Unele sectoare sunt mai afectate decât altele – în sectorul public salariile au fost cvasi-înghețate în ultimul an, după creșteri consistente în anii anteriori.
Salariul mediu net a crescut cu 5,9% în septembrie față de anul anterior la 3.517 lei. Dinamica salarială este în încetinire față de anii recenți, dar adevărata problemă vine din creșterea prețurilor. Inflația anuală a ajuns la 6,3% în septembrie, ceea ce înseamnă o scădere a valorii reale a salariului net cu 0,4% în termeni anuali.
O dinamică reală negativă a salariilor este un fenomen destul de rar în România de la stabilizarea monetară și economică din ultimele două decenii. S-a mai întâmplat ca în aprilie 2020 dinamica salariilor să cadă sub inflație (cu 0,5%), ca urmare a șocului adus de carantina impusă ca răspuns al autorităților la pandemia COVID-19. Salariile au reînceput apoi să crească și a fost atins un maxim de 12% în aprilie anul acesta – când a fost efectul puternic al efectului de bază al scăderii menționate din anul anterior. Inflația a accelerat și mai abitir și a depășit toate prognozele, atingând chiar 7,9% în octombrie.
Creșterea salariilor a mai căzut sporadic sub inflație în toamna lui 2012 și prima jumătate a lui 2013. Cele mai proaste date au fost cele din criza economică începută în 2008. Astfel, în toamna lui 2009 dinamica câștigului real a devenit negativă, pe fondul scăderii salariilor din mediul privat (s-au atins rate de scădere de peste 5%), iar în vara lui 2010 a venit impactul mare al tăierilor de lefuri în sectorul bugetar, care au dus dinamica salarială reală la -10%. Amintim că 2009 și 2010 au fost ani de recesiune. A urmat apoi o recuperare lentă până prin 2015, când salariile au început să crească accelerat (chiar cu două cifre), mai ales în sectorul bugetar, care a lăsat în scurt timp sectorul privat în urmă.
În ultimul an, însă, salariile la stat sunt aproape înghețate, astfel că aici se simte mai mult decât în alte părți creșterea inflației.
În Administrație publică și apărare creșterea netă a lefurilor este de 0,3% la 5.069 de lei, în Învățământ de 2,1% la 3.598 de lei, iar în Sănătate avem o scădere de 0,2% la 4.017 lei. Ultimele două sectoare sunt populate în principal de angajați ai statului.
Pe lângă plafonare, în sectorul bugetar impactul asupra veniturilor mai vine, potrivit Băncii Naționale a României, și din renunțarea la acordarea tichetelor de și, probabil, de diminuarea stimulentelor acordate în sistemul de sănătate personalului implicat în tratarea pacienților COVID-19.
PSD discută deja cu PNL, în negocierile pentru formarea unui guvern, o majorare a salariilor din sistemul public și a pensiilor începând cu anul viitor. Ionuț Dumitru, economist șef al Raiffeisen Bank și fost președinte al Consiliului Fiscal, avertiza recent cu privire la presiunea care există asupra politicienilor pentru creșterea salariilor și pensiilor, în contextul unei inflații ridicate și în condițiile obligației de reducere a deficitului bugetar.
Alte domenii care au înregistrat creșteri de leafă netă sub media pe economie sunt producția și furnizarea de energie (+3,4%), distribuția apei și salubritate (+2,2%), fabricarea autovehiculelor (+0,7%), extracția cărbunelui (+2,4%), telecomunicații (+1,9%) - un tabel cu toate sectoarele puteți vedea aici.
Inflația anuală ar urma să scadă la 7,5% în decembrie, însă doar ca urmare a impactului statistic al compensărilor acordate de guvern pentru facturile la curent și gaze (care nu acoperă toți consumatorii). După ce aceste măsuri temporare vor expira din primăvară, în aprilie inflația va ajunge la 8,6%, arată prognoza BNR.
Banca centrală a început un ciclu de creștere a dobânzii cheie în octombrie - continuat în noiembrie -, astfel că rata a ajuns de la 1,25% la 1,75%. Una dintre temerile menționate de BNR este posibila dezancorare a anticipațiilor inflaționiste, care ar putea să genereze o spirală salarii-prețuri, „având în vedere și tendința de scădere a gradului de relaxare a pieței muncii”.
BNR vede, însă, o creștere a salariilor în principal din câștiguri de productivitate în acest an până în trimestrul 3, cu un impact încă negativ al ratei șomajului.
Piața muncii ar putea fi sever perturbată de obligația, discutată în Parlament, ca angajații să poată merge la muncă doar dacă sunt vaccinați, au făcut recent COVID-19 sau dacă fac teste pe banii lor. S-ar putea restrânge astfel oferta disponibilă de forță de muncă.
