Banca Națională a României a urcat estimarea de inflație de la 5,6% la 7,5% pentru finele acestui an și de la 3,4% la 5,9% pentru decembrie 2022, pe fondul creșterii peste așteptări a prețurilor la energie. Rata inflației ar urma să revină în intervalul țintă al băncii centrale abia la mijlocul anului 2023, nu înainte însă de a ajunge la peste 8% în primăvara anului 2022.
Rata anuală a inflației a crescut de la 6,3% în septembrie la 7,9% în octombrie, după un nou șoc venit din scumpirea gazelor naturale cu peste o cincime într-o singură lună. Compensările facturilor la electricitate și gaze începând cu noiembrie ar urma să ducă inflația ușor mai jos la finele acestui an, la 7,5%. Prognoza BNR este majorată astfel cu 1,9 puncte procentuale față de cea din august, revizuirea în sus fiind cauzată de scumpire produselor energetice.
Ulterior, în aprilie 2022, odată cu expirarea măsurilor temporare de sprijinire a consumatorilor, rata anuală a inflației va ajunge la 8,6% în trimestrul II 2022, acesta fiind și punctul maxim prognozat de către banca centrală.
După acest moment, rata inflației IPC este prevăzută să se tempereze, până la 5,9% la sfârșitul anului viitor (estimare revizuită în sus cu 2,5 puncte procentuale față de august) și, respectiv, 3,3% în al treilea trimestru din 2023. Abia din trimestrul al doilea al lui 2023 inflația ar urma să revină în intervalul țintă al BNR de 1,5-3,5%.
„(...) vor persista o multitudine de surse interconectate de incertitudini, cele din planul sănătății publice, precum și cele decurgând din evoluțiile de pe piețele de energie recăpătând recent o pregnanță sporită”, arată BNR.
Chiar dacă deviația mare de la prognoza anterioară este atribuită creșterii prețurilor la energie, dar și scumpirii materiilor prime pe plan internațional, nici inflația de bază, aflată mai mult sub influența directă a politicii monetare autohtone nu este mică. Rata CORE2 a crescut la 4% în octombrie, de la 3,6% în septembrie și este așteptată de BNR să ajungă la 4,3% în decembrie 2021, 3,9% în decembrie 2022 și 3,3% în septembrie 2023.
Inflația de bază este dusă în sus de presiunile însemnate din partea costurilor producătorilor (cheltuielile cu energia, materiile prime– în special produsele agroalimentare, bunurile intermediare, transportul), a căror transmisie în prețurile de consum este facilitată de evoluția favorabilă a cererii, arată BNR. La acestea se adaugă majorarea anticipațiilor inflaționiste, creșterea prețurilor bunurilor din import și de scumpirea recentă a polițelor de asigurare RCA.
Banca centrală arată însă îngrijorări mai mari cu privire la perspectivele economice, dată fiind evoluția pandemiei și datele recente, ceea ce e de natură să reducă din presiunile creșterii peste potențial.
“În scenariul de bază, perspectivele de evoluție a economiei pe termen scurt par tot mai mult grevate de efectele pandemiei, date fiind atât particularitățile situației medicale din România, cât și vulnerabilitățile persistente ale lanțurilor globale de producție. În aceste condiții, excluzând influența favorabilă a agriculturii din anul curent (contribuție estimată de aproximativ 1 punct procentual la creșterea anuală), dinamica PIB a fost revizuită în sens descendent atât în 2021, cât și în 2022”, arată BNR.
Efectele crizei energetice sunt menționate cu precădere de BNR ca generatoare de inflație, dar sunt perspective și ca lucrurile să se înrăutățească, mai ales având în vedere politicile la nivel european.
“Criza recentă s-a suprapus unei intensificări, la nivel european, a procesului de tranziție spre configurații ale sectoarelor economice din ce în ce mai puțin poluante, având ca efect anumite creșteri, uneori în cuantum însemnat, ale prețurilor bunurilor energetice din surse tradiționale”, arată banca centrală.
“Evoluția viitoare a prețurilor bunurilor energetice continuă să reprezinte principalul factor de risc la adresa proiecției ratei anuale a inflației IPC”, menționează BNR. Există o incertitudine ce vine și din modul în care Statistica va transpune în datele de inflație compensările, plafonările și subvențiile aprobate de stat.
“De asemenea, configurația va depinde și de rapiditatea alinierii, în viitor, la standardele europene de diminuare a surselor de energie poluante, cu impact direct asupra prețurilor energiei en detail la consumatorii casnici”, subliniază BNR.
Banca centrală a crescut cu 0,25 puncte procentuale rata cheie în octombrie și cu încă atât în noiembrie la 1,75% – la ședința din această săptămână mărind și rata Lombard -, măsuri mai puțin constrângătoare decât cele luate de celelalte bănci centrale din regiune, care au crescut ratele și mai devreme, începând din vară unele dintre ele, și mai mult.
BNR insistă, însă, că politica monetară este una prudentă, care poate ancora anticipațiile pe “pe orizontul mai îndepărtat de timp, astfel încât să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare”.
Banca centrală indică și scena politică drept sursă de incertitudini, în condițiile în care nu există un guvern cu puteri depline după demiterea cabinetului Cîțu, după ce au fost luat măsuri recente cu impact asupra finanțelor publice, cum ar fi cele legate de compensare sau cele cu epidemia.
“În condițiile în care nu este exclusă necesitatea adoptării de noi inițiative în plan fiscal, adaptate conjuncturii economice actuale și de perspectivă, devine preocupantă orice prelungire a situației de instabilitate politică, ce ar putea fi însoțită de unele sincope în procesul legislativ. Orice prelungire a acesteia ar putea greva asupra ritmului consolidării fiscale inclusiv pe termen mai lung, în condițiile în care România trebuie să se încadreze în etapele procedurii de deficit excesiv, cu termen de finalizare a ajustărilor anul 2024”, arată BNR.
