Autori

Ministerul Finanțelor va propune la discuțiile de astăzi cu reprezentanți ai Corpului Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR), anunțate anterior de Profit.ro, o extindere cu încă 3 luni, până la 1 ianuarie, a termenului deja prevăzut în ordonanța e-TVA adoptată vineri, de la care devine obligatorie transmiterea Notei justificative privind diferențe e-TVA și se aplică sancțiuni. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a confirmat pentru Profit.ro că discuțiile privind extinderea până la 1 ianuarie vor viza aceste componente ale e-TVA și nu modulul e-TVA în sine. Fără obligativitatea Notei justificative și fără sancțiuni, e-TVA ar rămâne, în fapt, opțional până la începutul anului următor.

Proiectul din Parlament al liberalilor prin care ar urma să fie introdusă în Codul Fiscal o prevedere pentru a proteja în următorii zece ani "cota unică de impozitare asupra veniturilor și profiturilor" a trecut tacit de Senat, după ce a evitat votul din plen prin retrimiterea pentru raport suplimentar la comisia de specialitate din Senat. Proeictul a primit și punct de vedere negativ de la Guvern, care reproșează că nu se poate lua o astfel de decizie pe un termen atât de lung, mai ales că în PNRR sunt prevăzute reforme ale legislației fiscale, în timp ce sistemul de impozitare prevede la acest moment mai multe cote diferite și nu o cotă unică.

Ministerul Finanțelor lucrează încă din luna martie, împreună cu experții desemnați din partea organizațiilor patronale, la modulul e-Factură, iar o primă simulare integrală a modulului va avea loc la nivelul ministerului pe data de 3 august, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, într-o intervenție la un post de televiziune. Potrivit acestuia, modulul e-TVA "va fi foarte benefic pentru finanțele publice ale României, chiar dacă acum este criticat". Contabilii au criticat în ultimele zile vehement pe rețelele sociale adoptarea, după o "dezbatere" de numai două zile, a ordonanței privind e-TVA. Boloș a afirmat că, similar cu modul în care s-a procedat la e-Factură, în perioada de grație de trei luni de la e-TVA, Finanțele vor vedea ce măsuri de ajustare sunt necesare.

România primește în aceste zile de la Comisia Europeană (CE) o nouă scrisoare cu observații în ce privește cererea de plată numărul trei, în cadrul căreia cel mai mare punct de divergență este reprezentat de către regimul microîntreprinderilor, potrivit informațiilor obținute de către Profit.ro. Inițial, în luna iunie era programată evaluarea cererii de plată numărul trei. Guvernul intenționează să continue discuțiile la nivel tehnic cu reprezentanții Comisiei în ce privește îndeplinirea jalonului referitor la reducerea ariei de aplicabilitate a regimului microîntreprinderii, unde CE cere o scădere semnificativă a plafonului de venituri pentru încadrare la micro, în prezent de 500.000 de euro pe an, în timp ce România consideră că numărul microîntreprinderilor a scăzut semnificativ și jalonul a fost îndeplinit.

Numărul maxim de posturi prevăzut pentru Autoritatea Vamală Română (AVR) va crește de la 3.305 posturi în prezent la 4.124, suplimentarea personalului vizând în principal operaționalizarea sistemului e-Sigiliu, a sistemelor de scanare, schimbarea statutului pentru 324 de posturi (din posturi pe perioadă determinată în perioadă nedeterminată), potrivit unui proiect de hotărâre de Guvern pregătit de către Ministerul Finanțelor. De asemenea, numărul prevăzut de autovehicule crește cu 70, la 479 (în principal pentru e-Sigiliu), în timp ce 10 birouri vamale de frontieră devin puncte de frontieră, în subordinea unor birouri vamale de interior sau a unor birouri vamale de frontieră.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA vor primi de la ANAF un decont precompletat e-TVA, cu date și informații conținute în sistemele informatice ale Ministerului Finanțelor, urmând ca, după ce verifică datele și informațiile precompletate în concordanță cu operațiunile impozabile realizate și starea de fapt fiscală, să transmită decontul în termenul prevăzut de lege, prevede un proiect de ordonanță pregătit de către Ministerul Finanțelor. Scopul acestei măsuri de combatere a fraudei prin prevenirea situațiilor de completare eronată a decontului.

Restrângerea dezvoltărilor imobiliare în ultimii ani în București, în bună măsură din cauza politicilor autorităților locale, a condus la o ofertă în scădere, pe o cerere în creștere din partea cumpărătorilor, care sunt puși astfel în situația de a plăti mai mult și de a accepta compromisuri mai mari în ce privește locuințele achiziționate, a declarat, la Conferința Profit.ro - Piața imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediția a IV-a, Răzvan Ionescu, CCO, Imobiliare.ro.

Investitorii privați, o categorie de investitori mai mici față de cei instituționali, dar mai dinamică, are un interes crescut pentru achiziții de spații de birouri în zone centrale ale marilor orașe, în special în București, însă, în Capitală problema majoră a clădirilor neconsolidate de pe artere centrale, cum sunt Victoriei sau Magheru, limitează puternic tranzacțiile. Astfel, pe acest segment, investitorii se îndreaptă către zona de dezvoltări, preferă achiziția de retail în dezvoltările mari rezidențiale, a declarat, la Conferința Profit.ro - Piața imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediția a IV-a, Mihaela Pană, partner, Private Investment Capital Markets, Cushman & Wakefield Echinox.

Piața imobiliară are semne că lucrurile se îmbunătățesc comparativ cu anul anterior, ceea ce reprezintă un motiv de optimism, a declarat, la Conferința Profit.ro - Piața imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediția a IV-a, Mihaela Pană, partner, Private Investment Capital Markets, Cushman & Wakefield Echinox. Potrivit acesteia, proprietarii nu au fost maleabili în ce privește prețurile, iar unele segmente au înregistrat chiar cerere semnificativă, cum este piața clădirilor mai mici de birouri, unde mulți chiriași vor să-și cumpere sediile, în contextul creșterii chiriilor.

Datoria statului a crescut în luna martie cu 3,8 miliarde de lei și a ajuns la 845,1 miliarde lei, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. Suma reprezintă un nou nivel record. Gradul de îndatorare s-a situat la 51,9% din PIB, față de 52,4% din PIB anunțat anterior pentru februarie, în contextul în care baza de raportare, PIB pentru ultimele patru trimestre, a fost majorată în creștere.