Guvernul s-a înțeles cu Comisia Europeană, în etapa de pregătire a planului pe care urmează să îl trimită oficial la Bruxelles, ca ținta de deficit bugetar pentru acest an să fie majorată la 7,9% din PIB în termeni ESA (standardul utilizat la nivel UE), au declarat surse guvernamentale pentru Profit.ro. Deficitul în termeni cash (standardul utilizat intern în România) ar urma să se situeze la circa 8%, în jurul a 142 miliarde lei.
UPDATE Surse oficiale au transmis ulterior Profit.ro că Guvernul discută cu CE pentru un deficit mai ridicat față de estimarea din prezent (de 6,9% în prognoza de primăvară a Comisiei Europene), punctul de plecare acum în discuții fiind 7,9%, nivel care va fi noua estimare de deficit pentru acest an pentru România în prognoza de toamnă a Comisiei Europene (care va fi publicată în perioada următoare). Potrivit acestora, în prezent nu s-a ajuns, încă, la vreun acord.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Profit.ro a anunțat, de asemenea, citând informații obținute pe surse, că deficitul bugetar a crescut într-un ritm foarte alert în luna septembrie și a ajuns la 5,45% la finalul lunii. La final de august, deficitul bugetar s-a situat la 4,57%. În continuare, în timp ce octombrie, luna cu cele mai mari încasări planificate la ANAF din tot anul, ar putea aduce o oarecare stabilitate în finanțele Guvernului, ultimele două luni din an sunt istoric luni cu cheltuieli foarte mari și deficite în jurul a 2% din PIB, situație agravată în acest an de alegerile parlamentare și prezidențiale.
Înțelegerea cu CE este una încă informală la acest moment.
Având în vedere nivelul ridicat al deficitului bugetar, de 6,6% în termeni ESA, pentru anul 2023, deci peste limita de 3% din PIB prevăzută de tratatele UE, Guvernul trebuie să prezinte acum, până la 15 octombrie, planul fiscal structural al României pentru perioada 2025-2031, respectiv un interval de șapte ani. Sursele Profit.ro arată că planul urmează să prevadă un deficit de 7,9% ESA pentru anul acesta și o ajustare la 7% anul următor. Planul va parcurge mai multe etape, urmând sp fie acceptat oficial de către Comisie la o dată ulterioară.
Planul care va fi prezentat în următoarea perioadă va fi unul mai degrabă generic, fără măsuri concrete de ajustare, dar va include date privind calendarul de ajustare a deficitului și nivelul de la care se începe această ajustare.
Autoritățile nu au prezentat până acum informații despre acest plan. Mediul economic se teme că autoritățile vor evita să prezinte măsuri mai dure de corecție înainte de alegeri, dar ulterior ar putea urma și astfel de decizii, inclusiv în ce privește taxele.
De ce este important: Nivelul deficitului este unul foarte ridicat, suma aferentă urmând să fie împrumutată de către Ministerul Finanțelor de la bănci și investitori. Împrumuturile tot mai mari de care are nevoie România pun presiune asupra dobânzilor, însă este puțin probabil ca investitorii să își schimbe radical abordarea față de România atâta timp cât există girul Comisiei Europene pentru un plan de reducere a deficitului.
De asemenea interesant: Argumentul Guvernului pentru creșterea deficitului atât de puternic în ultima perioadă a fost că trebuie realizate investiții majore în aceși ani, în care România trebuie să cofinanțeze atât proiectele cu fonduri UE clasice, cât și cele cu fonduri din PNRR.
Prognoza de primăvară a Comisiei Europene indică un deficit de 6,9% în termeni ESA pentru România (similar cu deficitul cash stabilit de Guvern la rectificare), dar estimarea CE va fi revizuită odată cu publicarea în următoarea perioadă a prognozei economice de toamnă.
Potrivit surselor Profit.ro, Guvernul s-a înțeles, tot informal, cu CE ca anul următor deficitul să scadă cu aproape un punct procentual, de la 7,9% (ESA) la 7%.
Deficitul în termeni ESA este relevant în cadrul procedurii de deficit excesiv și include unele obligații de plată (cum ar fi facturi și cheltuieli amânate pe anul următor) în plus față de deficitul cash.
De exemplu, pentru anul trecut, deficitul cash a fost anunțat la 5,7% de către Guvern, în timp ce deficitul ESA a fost anunțat de către Comisie la 6,6% din PIB.
