Autori

Firmele vor trebui să întocmească situații financiare interimare formate din bilanț/situația poziției financiare, contul de profit și pierdere/situația rezultatului global și politicile contabile semnificative, dacă vor să distribuie dividende trimestrial și nu anual, ca în prezent, potrivit unui proiect de ordin al Ministerului Finanțelo care stabilește mecanismul de raportare a dividendelor repartizate trimestrial de operatorii economici. Totodată, în ce privește contabilizarea dividendelor repartizate în cursul exercițiului financiar, urmează ca suma corespunzătoare acestora să fie recunoscută printr-un cont distinct, prevede proiectul.

Consultanții și avocații specializați în legislație fiscală au solicitat, în cadrul unor întâlniri cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, modificări semnificative în ce privește controalele fiscale, precum transparentizarea analizei de risc și acordarea de drepturi firmelor să se apere în cât mai multe dintre etapele acesteia, dar și limitarea în timp și scop a controalelor operative și inopinate, controalele în care Antifraudă stă oricât la o firma, caută orice și concluzionează când dorește. Din partea Finanțelor există deschidere pentru soluții, dar nu s-a trecut de faza discuțiilor interne din minister, întrucât, de exemplu, în cazul controalelor operative și inopinate sunt necesare consultări cu alte autorități, cele care determină de fapt inițierea acestora, spune Andreea Artenie, partener la Reff & Asociații - Deloitte Legal.

Ministerul Finanțelor modifică Legea prevenirii pentru a include în lista neregulilor în cazul cărora nu sunt aplicate imediat amenzi și nerespectarea de către firme a obligației de a avea imprimante fiscale sau case de marcat cu jurnal electronic. Astfel, firmele care nu s-au încadrat în termen nu vor mai fi amendate direct, ci vor primi un plan de remediere cu un nou termen de conformare. Amenda în acest caz ajunge până la 10.000 de lei, dar atrage și suspendarea activității respectivului punct de vânzare până la dotarea cu aparatele fiscale.

IMM-urile pot depune începând de astăzi solicitări pentru fonduri nerambursabile de până la 250.000 de lei, destinate dezvoltării activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață. Banii pot fi ceruți de firme pentru întărirea capacității de promovare a produselor și serviciilor de piață, precum și pentru dezvoltarea și modernizarea activității. Aproape 30 de firme au transmis aplicații pentru program încă din prima parte a zilei.

Numărul total al angajaților din România nu este cunoscut nici măcar de autorități, în contextul în care multe structuri ale statului, ca Ministerul Apărării, SRI sau SIE, țin secrete aceste informații, iar unele tipuri de angajați, precum functionarii publici, nu sunt raportate în sistemul Revisal al Inspectiei Muncii. Vestea bună este că putem spune cu certitudine că în România numărul angajatilor este mai mare de 5,84 milioane, iar cel a contractelor de muncă trece de 6,28 milioane. Vestea proastă este, însă, ca toți acești salariați care nu apar la ITM lucrează pentru stat.

Numărul celor care au depus Declarația Unică a ajuns în prezent la aproape 800.000, potrivit informațiilor Profit.ro, după ce la termenul limită, de 31 iulie, totalul persoanelor care au transmis acest formular la Fisc se situa la 734.000. Acesta este primul an în care a fost introdusă Declarația Unică, un formular ANAF care a înlocuit șapte declarații fiscale.

ANAF intenționează să trimită până la 30 octombrie deciziile de impunere pentru anul 2017, prevede un proiect de ordin al președintelui ANAF. Potrivit declarațiilor anterioare ale ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, până la finele acestui an, ANAF ar trebui să trimită decizii de impunere care să centralizeze, în cazul fiecărui contribuabil, toate deciziile restante din ultimii ani.

Ministerul Finanțelor va începe să controleze, inclusiv pentru anii din urmă, modul în care fundațiile, asociațiile non-profit și alți astfel de beneficiari folosesc banii primiți ca sponsorizare/mecenat, în urma redirecționării din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice. Statul va începe să verifice și cum sunt folosiți banii alocați acestora din buget. Controalele vor fi declanșate după ce Curtea de Conturi a constatat că la nivelul Finanțelor și al Fiscului nu există o structură de verificare a acestor bani și nici certitudinea privind legalitatea cheltuirii conform scopului declarat.

Criptomonedele, precum bitcoin, vor fi în continuare impozitate la venitul brut obținut la vânzare, situație care presupune că o persoană este obligată să plătească impozitul de 10% pe venitul respectiv chiar dacă a vândut în pierdere față de prețul la care a cumpărat. La propunerea mediului de afaceri ca veniturile din tranzacționarea de criptomonede să fie tratate ca venituri din investiții, Ministerul Finanțelor a transmis că situația va rămâne neschimbată până la reglementarea criptomonedelor de către BNR și ASF.

Camera de Comerț Americană în România - AmCham Romania, în numele comunității de afaceri pe care o reprezintă – peste 430 de companii americane, internaționale și românești - a transmis că respinge „acuzațiile tendențioase lansate în spațiul public la adresa companiilor multinaționale și a angajaților acestora”. Mesajul AmCham vine după ce liderul PSD Liviu Dragnea a acuzat, la începutul săptămânii, că multinaționalele finanțează mișcările de stradă și asociațiile care protestează față de măsurile Guvernului, îndemnându-și angajații să iasă la protest, întrucât au anumite interese economice.