Autori

Băncile străine, printre care JPMorgan, Mitsubishi Financial, Erste, Commerzbank și BNP Paribas, estimează un curs de 4,88 lei/euro în ultimul trimestru al acestui an. Media estimărilor bancherilor străini arată că aceștia se așteaptă ca euro să treacă de pragul de 4,9 lei abia în primul trimestru al anului următor, în contextul în care la momentul respectiv ar trebui să se fi încheiat alegerile parlamentare. Dintre băncile consultate de Bloomberg referitor la evoluția leului, se remarcă, însă, o bancă de stat din Germania, Landesbank Baden-Württemberg, cu cele mai ridicate estimări pentru cusul euro/leu.

ANAF lucrează acum cu circa 30% din angajați în birouri și cu restul de acasă, conform celui mai recent ordin al președintelui ANAF, motivul fiind numărul de infectări cu noul coronavirus în rândul personalului. În starea de urgență ANAF a redus la 15% personalul prezent în birouri și la ghișee, dar după trecerea la starea de alertă a încercat o revenire, întâi la 30% și apoi la 50% la birou. Numărul semnificativ de infectări în rândul angajaților a determinat, însă, conducerea agenției să revină la limita de 30% prezență la serviciu. ANAF încearcă să asigure materiale de protecție personalului, de exemplu o licitație acum pentru peste 1 milion de măști chirurgicale de unică folosință, în contextul în care reprezentanții angajaților afirmă că acestea nu sunt suficiente, iar oamenii trebuie să-și asigure și din surse proprii măști și dezinfectanți.

ANAF a întocmit un material informativ privind regimul fiscal al veniturilor obținute de zilieri, materialul fiind actualizat cu informații potrivit actelor normative introduse recent, în iulie și august, în ce privește Registrul electronic de evidență a zilierilor, precum și facilitățile pentru activitățile desfășurate de zilieri afectate de întreruperea sau restrângerea activității ca urmare a efectelor epidemiei de coronavirus.

Ministerul Finanțelor pregătește achiziția unui lot de până la 3.700 de laptopuri, contract cu o valoare de peste 11 milioane de lei, pentru a permite angajaților din minister și ANAF să acceseze de acasă, în condiții de siguranță, sistemul informatic al Finanțelor. Regimul de telemuncă a fost adoptat în ANAF și Ministerul Finanțelor încă de la debutul pandemiei, însă implementarea acestuia a fost limitată și de lipsa echipamentelor tehnice sigure, laptopuri și tablete, care puteau fi puse la dispoziția angajaților.

Cheltuielile statului român cu dobânzile vor trece anul acesta pentru prima dată peste pragul de 3 miliarde de euro, iar anul următor ar ajunge la 3,9 miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Creșterea cheltuielilor cu dobânzile este în cazul Românei printre cele mai ridicate din UE în acest an, dar și anul următor. Motivele sunt costurile de împrumut încă ridicate ale României comparativ cu zona euro, unde țările se finanțează foarte ieftin ca urmare a politicilor Băncii Centrale Europene, dar și deficitele ridicate estimate de Comisia Europeană în cazul României.

Ministerul Finanțelor, condus acum de Florin Cîțu, susține un proiect de lege inițiat în Parlament de fostul ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici, care prevede separarea Vămii de ANAF și înființarea ei ca structură în subordinea Ministerului Finanțelor, cu numele de Autoritatea Vamală Română. Proiectul, deși apreciat de specialiști din Vamă, a avut constant o altă miză pentru politicieni, întrucât cine este la putere la momentul reorganizării Vămii ca nouă structură, își va pune oamenii în funcții, în principal în posturile de conducere.

Producția industrială a României a crescut în luna iulie sub așteptări, iar industria își revine mai lent comparativ cu a altor state din regiune, atrag atenția analiștii grupului financiar austriac Erste. Creșterea producției industriale în iulie, de 3,3% față de iunie, s-a situat sub așteptările Erste pentru un avans de 5,9%. În urma acestei evoluții, contracția anuală a producției industriale a ajuns în iulie la 9,9%, față de 14,3% în iunie, dar semnificativ sub 8%, cât era media așteptărilor analiștilor consultați de Bloomberg. Spre deosebire de alte țări din regiune, România nu reușește să țină pasul cu revenirea încrederii în Germania, principalul partener comercial. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, rămâne, însă, optimist privind revenirea economiei.

Situația bugetului țării s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, în contextul în care politicienii au aprobat creșteri de cheltuieli fără acoperire, concomitent cu tăieri de venituri la buget. Creșterile salariilor în sectorul public și majorările pensiilor, decise fără acoperire în economie, riscă să pună România anul următor în postura de singur stat UE care dă pe salarii și beneficii sociale, în special cheltuielile cu pensiile, mai mult decât strânge din taxe, impozite și contribuții. Astfel, aceste cheltuielile rigide ale statului, la care se umblă cu greu odată ce au fost majorate, ar ajunge să depășească veniturile din taxe, impozite și contribuții, veniturile care constituie cea mai mare parte a bugetului și au cel mai ridicat grad de predictibilitate.

Ministerul Finanțelor derulează simulări referitoare la data de 25 octombrie, la care expiră posibilitatea firmelor de a amâna fără dobânzi și penalități obligațiile fiscale din starea de urgență/starea de alertă, însă o decizie nu a fost luată, a declarat astăzi ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Potrivit informațiilor Profit.ro, analiza Finanțelor înclină spre menținerea termenului de 25 octombrie, dar cu o abordare mai "prietenoasă" din partea ANAF, care ar trebui să sprijine firmele să se conformeze, de exemplu prin restructurarea și eșalonarea obligațiilor fiscale, și să nu treacă imediat la executarea acestora.

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR), o organizație reprezentativă a mediului de afaceri, a transmis astăzi că dezaprobă decizia Parlamentului României de a transfera cu titlu gratuit un teren cu suprafața de 46 ha din zona de nord a Capitalei din proprietatea statului în proprietatea unei entități private. Potrivit CDR, decizia este lipsită de fundament economic, de transparență procedurală într-un moment în care economia României traversează o perioadă dificilă, ceea ce conferă acestei decizii un caracter îndoielnic și ridică semne de întrebare privind corectitudinea întregului proces, indiferent care ar fi numele beneficiarului.